In vizor

Dumitru Ghise, trimis in judecata de DNA pentru evaziune fiscala, isi face hotel in centrul Clujului

Presa relata ieri despre demolarea unei cladiri de pe strada Avram Iancu 25, care a fost propusa spre clasificare ca monument istoric cu trei zile inainte. S-a chemat politia, s-a scandalizat Comisia pentru Monumente Istorice in al 13-lea ceas, cand deja jumatate din cladire fusese culcata la pamant. Problema este, insa, mult mai veche, iar municipalitatea si alesii locali, in momentul in care puteau face ceva pentru a opri dezastrul de acum, au preferat sa lase totul in voia sortii.

Prima discutie despre acest proiect a avut loc in 2009, cand beneficiarii Dumitru si Rafila Rodean, propuneau proiectul arhitectilor de la societatea Transform: ansamblu multifunctional cu hotel si sala polivalenta. Proiectul, initial respins, a devenit un hotel de patru etaje pe o suprafata de 2.658 de metri patrati, a fost aprobat de consilierii locali in luna mai 2010. Doua luni mai tarziu si-au dat seama ca nu a fost cea mai buna idee sa aprobe o astfel de constructie pe locul unde a existat prima gradina botanica a orasului si unde si acum sunt arbori seculari, dar nu si-au reparat greseala, sperand ca proiectul sa se impotmoleasca undeva. Trei ani mai tarziu se da certificatul de urbanism, actul premergator autorizatiei de construire.

A fi sau a nu fi?

In sedinta din 15 iulie 2010 consilierii locali au fost cat pe ce sa revoce hotararea data in urma cu doua luni, prin care aprobau Planul Urbanistic Zonal si de Detaliu pentru strada Avram Iancu 19-25, care prevedeau edificarea hotelului. In urma unei plangeri primite din partea a noua vecini, consilierii locali au cazut pe ganduri, daca au procedat sau nu corect atunci cand au aprobat PUZ si PUD pentru dotare hoteliera. Asta chiar daca Comisia Zonala a Monumentelor Cluj nu si-a dat avizul, iar actul necesar a fost obtinut de la superiorii din Comisia de la Bucuresti.

„Daca revocam HCL-ul, ar insemna sa admitem ca hotararea a fost aprobata ilegal. Discutia despre avizele date negativ la Cluj si pozitiv la Bucuresti este una sentimentala. Directia de urbanism a propus mentinerea hotararii, iar daca noi votam revocarea ei, atunci admitem ca am incalcat legea. Cei care voteaza sa argumenteze ce anume am incalcat”, a replicat viceprimarul de atunci Radu Moisin, arata Foaia Transilvana.

 „Am fost trasi in piept. Acum trebuie sa avem disponibilitatea de a reveni sau cei care au formulat plangerea pot ataca in contencios hotararea. In acest moment trebuie atacat avizul de la Comisia Nationala de Monumente, in locul HCL-ului. Personal asta as face”,a precizat viceprimarul Laszlo Attila, conform sursei citate.

In final, primarul Sorin Apostu le-a spus consilierilor, ca oricum, asa aprobat cum e, proiectul se poate impotmoli pe parcurs, in faza autorizatiei de construire. „Prin HCL-ul votat ati cerut ca in faza de autorizare a proiectului sa aduca un aviz de la Comisia Zonala a Monumentelor Istorice din Cluj, pe care oricum nu il vor obtine. Pe cand o anulare, e mult mai greu. Va dati seama ca nu pot merge mai departe”, a afirmat Apostu. Astfel hotararea ramane in vigoare cu sase voturi pentru revocare, 10 impotriva revocarii si trei abtineri. In 23 septembrie 2013 hotelul a obtinut certificatul de urbanism.

Demolare aprobata

Comisia Zonala a Monumentelor nu a dat aviz pentru PUZ si PUD pentru hotel, dar a semnat pentru demolarea cladirii, care urma sa fie monument istoric. Cel putin asta spune proprietarul cladirii.

Proprietarul cladirii a precizat pentru Vocea Transilvaniei ca a obtinut avizul pentru desfiintare in 4 iunie 2014, iar avizul pentru demolare din partea Comisiei Zonale a Monumentelor Cluj in luna octombrie a anului trecut.

„Am obtinut toate documentele pentru a executa demolarea in legalitate. Am angajat doua societati pentru acest lucru. Una ca sa demoleze manual acoperisul si elementele din cladire pe care Comisia Zonala a considerat ca ar fi bine sa le pastram. Aici ma refer la sase sobe de teracota. Nu se putea demola doar partial asa, deoarece casa a fost construita cu peretele spre Nord, lipit de zidul medieval care este monument istoric si acoperisul era foarte inalt. A fost necesara o autorizatie speciala pentru executanti, pentru lucrari la mare inaltime. A doua societate fost angajata cu un utilaj pentru demolarea peretilor, respectiv a planselor. Nu am fost anuntati de niciun demers de clasare a cladirii, ceea ce oricum este o aberatie deoarece avizul a fost obtinut conform unei documentatii de studiu istoric al cladirii, respectiv fisa analitica ce a fost sustinuta in Comisia Zonala. S-a constatat ca aceasta cladire nu este cu valoare de patrimoniu. Documentatia a fost intocmita ca si cum s-ar fi facut o declasare a unui monument, chiar daca nu era, tocmai pentru a nu se gresi, sa nu demolam o cladire valoroasa. Domnul Virgil Pop in persoana are semnatura pe avizul favorabil. In comisie au fost prezenti si reprezentantii Primariei Cluj-Napoca, a declarat pentru Vocea Transilvaniei Artur Szekely, proprietarul cladirii de la nr. 25.

Virgil Pop il contrazice si spune ca nu a semnat pentru demolarea cladirii.

Dumitru Ghise, proprietar trimis in judecata pentru evaziune fiscala

Beneficiarul proiectului hotelului este Dumitru Rodean, socrul omului de afaceri sibian Dumitru Ghise, cel care este patronul hotelului Golden Tulip Ana Dome din Cluj. In realitate proiectul este controlat de Ghise, dupa cum remarca si presa in 2010.

„Probabil ca domnul Rodeanu nici macar nu stie ca va avea un hotel. Este pensionar si veteran de razboi, respectiv nu plateste taxe si impozite“, a punctat atunci Mihai Wittenberger, arheolog, contestatar al proiectului.

La inceputul acestui an procurorii DNA Targu Mures au dispus trimiterea in judecata a lui Ghise (foto) alaturi de alte sase persoane si trei firme pentru evaziune fiscala. In sarcina lui Dumitru Pavel Ghise, asociat si administrator al SC Ana Oil SRL Sibiu s-au retinut trei infractiuni de complicitate la evaziune fiscala – 121 de acte materiale. In fapt, arata procurorii anticoruptie, in primavara-vara 2008, inculpatul Janosi Zoltan impreuna cu inculpatii Boer Zoltan, petho Jozsef, Moldovan Ovidiu Ioan, au pus bazele unei grupari structurate, in scopul comiterii de infractiuni de evaziune fiscala cu produse energetice neaccizabile, grupare care a actionat pana in vara anului 2010.

”Inculpatul Janosi Zoltan s-a ocupat, cu sprijinul inculpatului Boer Zoltan, incepand cu luna iunie 2008 de infiintarea a 4 societati comerciale, avand ca obiect de activitate comertul cu carburanti, pentru care a recrutat din Ungaria administratori/asociati, cu o educatie si cultura modeste ( zidari etc. ), de cetatenie maghiara, in vederea disimularii activitatii infractionale pe care gruparea a desfasurat-o ulterior.

Membrii gruparii au incheiat in numele celor 4 societati susmentionate, de regula prin corespondenta electronica, prin posta sau prin falsuri – pentru a ingreuna identificarea membrilor, contracte de achizitie de bunuri din spatiul intracomunitar, ponderea semnificativa detinand-o produsele energetice neaccizabile. Aceste contracte au fost incheiate cu societati din Slovacia, Ungaria, Cipru, Italia si Germania, iar pentru furnizarea de uleiuri, diluanti si solventi, inculpatul Boer Zoltan s-a folosit de o societate off-shore, inregistrata in Cipru.
Dupa ce se efectua receptia marfurilor, acestea erau vandute de membrii gruparii prin statiile proprii de distributie sau catre alte societati comerciale, prin schimbarea destinatiei, si anume ca benzina sau motorina, sustragand in acest mod acciza datorata bugetului general consolidat al statului. Aceste activitati comerciale nu au fost evidentiate de membrii gruparii in contabilitatea firmelor pe care le controlau. Prejudiciul adus bugetului general consolidat al statului prin savarsirea infractiunilor de evaziune fiscala este de 6.373.448 milioane euro”, se arata in comunicatul DNA.

In vederea recuperarii prejudiciului, a fost instituit sechestrul asigurator asupra tuturor bunurilor mobile si imobile aflate in proprietatea inculpatilor: SC Euroil SRL(pana la concurenta sumei de 3.871.046 lei), SC Ana Oil SRL(pana la concurenta sumei de 6.406.782,41 lei), SC Benz Oil SRL(pana la concurenta sumei de 30.256.484,38 lei), Boer Zoltan (pana la concurenta sumei de 16.940.499 lei),Ghise Pavel Dumitru (pana la concurenta sumei de 5.506.782,41 lei), Nicoara Adrian (pana la concurenta sumei de 2.971.046 lei) si Petho Jozsef (pana la concurenta sumei de 40.666,20 lei).

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Mures in luna februarie a acestui an.
 

Foto: actualdecluj.ro, turnulsfatului.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *