Recapitulam trimestrul 1, 2023. Sosele pline, restaurante pline, hoteluri pline, pensiuni pline, partii pline, malluri pline, magazine de bricolaj pline, avioane pline. Cozi in hiper sau supermarket-uri si in magazine mari sau mici, in piata, la targurile de 14 februarie, 1 martie, 8 martie, la tarabele cu mici, zacusca si muraturi. La bancomate, desigur. Vanzari de zeci de milioane din martisoare si flori. Si, da! Vine aprilie, sarbatori pascale in doua transe, alte cozi si alte vanzari. Dupa care incep concediile, cozi la agentiile de turism.
Si in efervescenta acestui festival de consum analistii continua sa se mire cu privire la cresterea peste asteptari a economiei si la cresterea implacabila a inflatiei. Suntem in situatia ridicola ca bancherii sa se prinda, in sfarsit, ca cresterea preturilor la legume, a alimentelor in general, este sursa reluarii ascensiunii inflatiei.
Bineinteles ca economia va creste cu peste 5%, asa cum anticipeaza si Ministrul Adrian Caciu.
Dar sa nu credem ca economia va creste din investitiile private record de anul trecut – care, asa cum am mai spus, sunt finantate in marea majoritata prin ajutor de stat – sau din investitiile publice de anul acesta, PNRR si altele – care vor fi intarziate sau nici macar pornite din cauza penuriei de forta de munca. Nicidecum. Ca in fiecare an economia este impinsa inainte de inflatie care este impinsa inainte de consum care este impins inainte de banii negri platiti de noi toti.
Da, banii negri, cei care sunt peste tot, banii negri se transforma in bani albi si cei albi redevin bani negri. Economia Romaniei este o masinarie alimentata eficient prin doua surse aflate in interdependenta, economia de suprafata si economia subterana.
Romania nu are structuri bancare, energetice, industriale, agricole, comerciale – si asta nu este neparat o veste rea, este si motivul pentru care bancile si energia si industria si agricultura si comertul nu prea au cum sa se prabuseasca asa cum se intampla in alte tari. Romania are in schimb bani negri din belsug. Bani negri in sistemul de invatamant, in sistemul de sanatate, in sistemul public, in plasamente bancare, in asigurari (ha, ha!), in comert, in turism, in agricultura, in constructii, in imobiliare, in corporatii, etc. Banii care vin de la romanii din strainatate, toate cresterile de salarii si pensii, toate ajutoarele, alocatiile, compensarile, plafonarile, subventiile si scutirile oferite cu generozitate de autoritati se transforma in mare masura in bani negri care alimenteaza universul paralel al economiei subterane.
Banii negri sunt o parte importanta din cultura noastra. Nici nu mai conteaza de unde vin si unde se duc, ei traiesc printre noi si mentin cererea de nestavilit care alimenteaza consumul de neoprit care trage dupa el inflatia de neclintit. Si, desigur, cresterea economica.
“Statul paralel” nu este cel despre care vorbesc la televizor politicienii, ci economia subterana finantata cu bani negri.
Economia subterana este cea rezilienta, nu cea de suprafata. Datorita ei Romania continua galopul de sanatate de crestere economica. Si chiar daca prin absurd Romania va intra in vreo criza, romanii nu vor ramane fara bani, au suficienti bani negri pusi undeva deoparte.
Dragoș Damian
