In vizor

Dragoș Damian, CEO Terapia, întrebat de Liviu Alexa dacă ar accepta să intre în Guvernul României. Ce a răspuns Damian la emisiunea "Bomba Morală" de la postul de televiziune NCN

  • Agenția Națională a Medicamentului refuză să autorizeze un medicament pe care Terapia l-ar putea aduce în România

Liviu Alexa: Vă salut, dragii mei. Avem o nouă ediție la Bomba Morală, cu un om de afaceri, un CEO foarte respectat din România, și nu al unei companii oarecare, ci Terapia, o fabrică românească, care ar fi putut poate să ne fie de ajutor în această perioadă dificilă, dar cineva, ceva s-a întâmplat și acest lucru nu s-a întâmplat. Dragoș Damian, vă salut, bună ziua, vă mulțumesc că ați avut puțin timp pentru noi la NCN, că știu că sunteți tare ocupat. Ați avut o intervenție săptămâna aceasta, un soi de gest de…, nici măcar nu mai cred că e vorba despre revoltă…., un semnal de alarmă în care ne spuneați că, din nou, Agenția Națională a Medicamentului refuză să autorizeze un medicament pe care Terapia l-ar putea aduce în România, să-l producă și să ne ajute pe noi, ca țară, ca și popor. În mod incredibil, un responsabil din respectiva agenție declară, pentru Libertatea, că nu știe, că nu știa pe unde este documentul depus de Terapia și că oricum, chiar dacă nu știa despre asta, e foarte posibil, după părerea lui, ca acel medicament să fie dăunător, că s-au mai văzut cazuri cu niște medicamente similare. Ne puteți lămuri un pic declarația asta șocanță, și, de fapt, și ce s-a întamplat?

Dragoș Damian: O să o iau puțin cronologic, dacă îmi dați voie, pentru că medicamentul ăsta este un medicament inclus de specialiști în protocolul terapeutic anti-Sars cov 2, în urmă cu un an de zile. Noi am adus în acest an de zile cam 120.000 de cutii, echivalentul a…, eu înclin să cred că am salvat de la cazuri mai grave 120.000 de pacienți. Vorbim aici de cazuri de simptome ușoare și moderate. N-o să intru în detalii tehnice absolut de loc în toată discuția asta. La un moment dat s-a pus problema ca acest medicament să intre pe circuitul deschis, adică să-l găsească pacientul cu o rețetă de la medicul de familie, să meargă în farmacie și să-l ia. Zis și făcut. Problema este că autoritățile la Ministerul Sănătății nu au reușit încă să găsească o procedură, să agreeze asupra unei proceduri prin care acest medicament să iasă în circuitul deschis. Și de ce e important să fie în circuitul deschis? Pentru că bătălia cu virusul, toată lumea spune asta, nu se face în spital. În spital ajung cazurile grave, care nu pot să înghită medicamente, ajung la perfuzii celelalte medicamente din protocolul terapeutic, și atunci e de preferat ca medicamentul să fie luat în circuitul deschis. E…, nici măcar nu am ajuns la Agenția Medicamentului, cred că titlul a fost un pic senzaționalist, pentru că s-a oprit totul la ministerul Sănătății. Au fost 3 schimbări de miniștri, am făcut…, ne-am uitat cronologic, cred că am făcut vreo 6 adrese noi. Adică, ministerul trebuia să vină la noi, nu noi să mergem la minister, că noi suntem o companie care…, hai să zicem, e axată pe profit, vrem să facem profituri. Dar ministerul trebuia să vină la noi să ne spună: „Hai să găsim o soluție să îl scoatem în circuitul deschis.” Nu vorbesc că nu am ajuns la agenție, pentru că dacă noi nu am avut o confirmare de la ministerul Sănătății…, nu si s-a răspuns, cred, la vreo 6 adrese, vă spun sincer, începând cu aprilie până în iulie. Neavând o confirmare, noi nu am avut curajul să depunem documentația de înregistrare la agenție, agenția fiind doar un organism de reglementare, ei aprobă produsul, nu dau nedesar de produs, nu dau protocoale de tratament, nu dau nimic, doar aprobă produsul și nu am avut curajul să investim 200.000 de euro, să fabricăm un medicament pe care ministerul Sănătății să ne zică cum ați spus dumneavoastră, ba că are reacții adverse, ba că e teratogen. Adică am descoperit cu acest medicament iadul pe pământ, că medicamentele au reacții adverse… . Dacă dați un Google, o să găsiți 20 de medicamente cu efect teratogen. Și ne-am blocat în aceste schimbări a miniștrilor Sănătății și în această criză guvernamentală toată vara, în care, în loc să avem deja stocuri de medicament fabricat și pus pe piață, pe un lanț de aprovizionare scurt, să nu-l mai aducem din India, cu alte cuvinte. Toată vara nu am făcut nimic și ne-am trezit la sfârșitul lui septembrie, începutul lui octombrie cu 15.000 de cazuri pe zi și 500 de morți. E…, dintre aceștia…, eu vorbesc acum și ca om și ca și specialist, nu vorbesc ca și reprezentant al unei companii farmaceutice, poate că 10%, poate că 20%, poate că 50 la sută, i-am fi putut salva și i-am fi putut trata cu acest medicament în ambulator. N-a fost să fie!

Liviu Alexa: Poate și mai mult. Vreau să vă întreb. Considerați normală o asemenea afirmație, un fel de antepronunțare, ca în instanță, să spui tu despre un medicament, fără să vorbești cu producătorul, care întâmplător e Terapia SA este un nume, întâmplător are în spate niște investitori internaționali cu experiență enormă. Liviu Alexa: E ok să faci asemenea declarații iritante care să se sperie lumea?

Dragoș Damian: Atenție că toate aceste reacții adverse și efecte secundare sunt în prospectul medicamentului. Deci cei care fac aceste afirmații nu greșesc, de fapt. Ei spun adevărul, dar există mii, și sute, și zeci de mii de reacții adverse și efecte secundare, și de medicamente care sunt utilizate în aceste condiții. Există, ceea ce se cheamă – nu numai în farma, în toate domeniile – o analiză de beneficiu și risc. Care cântărește mai tare. Dacă beneficiul… E și la vaccinuri, e exact aceeași poveste.

Liviu Alexa: Corect.

Dragoș Damian: Dacă, dacă beneficiul cântărește mai greu decât potențialul risc, atuncea acest medicament merită să fie pus în utilizare, pacienții să-l utilizeze sub atenta îndrumare a medicului, a farmacistului și așa mai departe. Unul dintre motivele care s-au invocat și da, nu pot să nu le evoc aicea, dar nu are legătură cu medicamentul, este că e posibil ca în farmacie, știți cum se întâmplă, să meargă cineva și să-și ia 10 cutii. Ori atuncea deja lucrurile scapă de sub control. Ba și că ne trezim cu revânzarea produsului, că este un obicei destul de frecvent, îl găsim pe OLX. Dar asta nu este deja o problemă care ține de produs…

Liviu Alexa: Bun….

Dragoș Damian: Plus că noi… noi, produsul ăsta… Atâta mai voiam să spun. Noi, produsul ăsta, aducându-l într-un mod controlat, putem să știm fiecare cutie de medicament unde se duce. Ce să mai vorbim acum de piața neagră de pe OLX, din Oser și de nu știu unde, unde găsești toate nebuniile care vin din Bulgaria, Rusia, Ucraina și Moldova și care se vând într-un mod cu totul necontrolat.

Liviu Alexa: Îmi cer scuze…

Dragoș Damian: Da.

Liviu Alexa: Vă fac o confesiune. Eu sunt unul dintre cetățenii care aduce, în mod necontrolat, Arbidol din Chișinău. Vă zic sincer ce fac. Adica, asta am făcut. Auzind de la unii, de la alții, că, eventual, chiar și preventiv se poate lua și în chestii ușoare face bine. Vă spun ce am făcut eu. Sunt jurnalist, e adevărat, de investigații, responsabil. Am făcut asta. Oricui i-am dat Arbidol… Nu știu dacă e același principiu, că voiam să vă întreb despre Favipiravir… Cui i-am dat Arbidol, angajați sau prieteni, în primele două zile, dacă am avut șansa să-i pot ajuta, ei s-au simțit, în maxim 5 ore, alți oameni.  Eu vă spun ce-am pățit și nu o dată, de vreo 20 de ori. Și atuncea întreb… Știu că sunt prost că am greșit că am făcut, poate, am trecut peste graniță niște medicamente… Dar eu vă întreb: De ce nu-l am eu în țara mea, domnu’ Damian? De ce nu pot eu să mă folosesc de asta?

Dragoș Damian: Pot să vă dau un răspuns foarte scurt. Acest medicament… N-ați greșit cu nimic. Acest medicament a fost în protocolul terapeutic al Ministerului Sănătății și, ulterior, a fost scos pe considerente că producătorul nu poate să ofere suficiente date clinice, rezultate… nu știu… studii clinice… Nu intru în detalii. Date mai concrete despre acest medicament. De ce nu poate? Pentru că acest medicament este descoperit și dezvoltat în Rusia. Și vin să vă răspund la ce spuneți dumneavoastră. Există o rădăcină comună care pleacă de la – cu siguranță ați auzit –  aciclovir. Și toți ascultătorii au auzit. E, din acest aciclovir s-au dezvoltat Umifenovirul care este Arbidol, Favipiravirul care este cel în cauză despre care vorbim și de la care am, deasemenea, feedback foarte bun. Toți medicii ne-au spus că au un feedback foarte bun, la fel ca și la Arbidol. Și la capătul acestei rădăcini urmează să zicem marea speranță, medicamentul descoperit pentru, și care sperăm să vină până la sfârșitul anului, descoperit chiar pentru Covid, dezvoltat pentru Covid 2, care se cheamă Molnupiravir. Ați auzit, cu siguranță, și cei care chiar… E în spațiul public, deja, acest subiect. Deci, aceste medicamente, Umifenovirul, Arbidolul și Favipiravirul, sunt medicamente reconvertite. Ele au fost, inițial, descoperite, dezvoltate pentru gripă. Mai e un medicament care e la fel. Tamiflu. Și ăsta este cunoscut. Toate au fost dezvoltate pentru gripă și, ulterior, reconvertite, se spune, pentru SARS-CoV-2. Nu sunt suficiente studii clinice, se dau înafara prospectului. Dar medicii, pacienții, farmaciștii au văzut că aceste medicamente sunt eficiente, că distrug virusul, sunt antivirale. Deci, ele acționează împotriva virusului, direct împotriva virusului. Nu sunt ca și alte medicamente, antiinflamatorii, cum sunt corticoizii, corticosteroizii și așa mai departe sau antibioticele. Deci distrug virusul și de aceea și efectul rapid. Pentru că acționând asupra virusului, în primele ore de boală, acesta este distrus și eliminat din organism. Deci, n-ați făcut un lucru rău. Ați adus ceva ce a fost în protocol, dar, ulterior, s-a decis să fie scos din protocol.

Liviu Alexa: Am înțeles. Au decis să scoată niște medicamente care vin din Rusia, o țară, sigur, foarte ciudată…

Dragoș Damian: Are și o dinamică protocolul ăsta. Pe măsură ce ai mai multe informații științifice… că, în final, e medicină bazată pe evidențe, nu e pe ceea ce simt eu sau dvs. sau alții, medicina e bazată pe evidențe. Deci, unele medicamente sunt scoase din protocol, altele sunt băgate în protocol, o să urmeze Malnupiravir-ul, va intra și el în protocol ș.a.m.d. Și asta e în toate țările. Și protocolul din România…

Liviu Alexa: Damian, în afară de faptul că am făcut o greșeală imorală, nu știu ce am făcut, eu am adus din Chișinău și din Moscova… Eu înțeleg că în țara mea există o fabrică de medicamente românească, care ar fi putut deja să producă Favipiravir pentru români, de unde dvs. aveți feedback de peste tot, v-au spus colegi că are un efect extraordinar, foarte bun, da?, și puteam să fim salvați, să nu suferim atâta sau chiar să nu murim. Ziceți de 20 de procente, dar poate erau 50. Chiar și 10, 15 procente în jos de morți ar fi fost important. Și, totuși…

Dragoș Damian: N-am să vă răspund direct la întrebare, pentru că sunt un reprezentant al industriei Farma și suntem cu toții înnebuniți după profituri. Am să vă dau un alt răspuns: în Ungaria sunt 3 producători care au obținut în 2 zile aprobarea de punere pe piață. Și Ungaria nici măcar nu a avut așa o problemă mare de val 3, val 4. Ba, cred că au avut un val 3 deodată cu noi, dar ei n-au intrat în valul 4 și repet ceea ce am spus la început: dacă ai medicamentul ăsta în farmacii, ai medicul să îl prescrie la cazurile ușoare… Revin acum, fac o scurtă paranteză. Revin la Arbidol. Colegii din Rusia îmi spun că… sau confirmă ceea ce spuneți dvs., că, într-adevăr, medicamentul ăsta, la formele… dat repede, la primele simptome, are un efect chiar foarte bun. Dar existând în farmacie, tu îl poți lua, nu ajungi să dezvolți o formă mai severă și să ajungi în spital, unde, am văzut declarații ale șefilor de la ATI, mortalitatea e 50,60%. Deci, arunci zarurile, cu alte cuvinte, pe masă. 50-50, cu alte cuvinte.

  • Sistemul public spitalicesc este ruinat de suprapolitizare. E greu de crezut că unii medici nu sunt încă vaccinați. Vine din ”cultura” vaccinării

Liviu Alexa: Într-un text pe care dvs. l-ați publicat în 2 octombrie ați pus câteva întrebări foarte grele, foarte interesante. Întrebați dvs., în articolul pe care l-ați semnat, unde sunt oamenii de afaceri, coalițiile, asociațiile, camerele de comerț, influencerii de business ai guvernului, care știu de ani de zile că sistemul public spitalicesc este ruinat de suprapolitizare, poate aș zice și de mită, poate aș zice și de greșeli de strategie, da?, dar nu se trage niciun semnal de alarmă. Și, prima întrebare ar fi, peste chestia asta, în afară… că și eu mă întreb unde sunt?…, vreau să vă întreb dacă vi se pare normal ca cetățean, nu ca șef la Terapia, ca să existe medici, în continuare, care să nu se fi vaccinat? Doar la medici mă refer. În rest, eu chiar respect orice alt om care nu dorește să se vaccineze, îi respect opinia, decizia. Mă refer la această bombă morală, o dilemă: tu ești pregătit, ai făcut o școală, da?, și presupunem de la sine…

Dragoș Damian: Și îți asumi că vorbești cu oameni bolnavi și trebuie să fii un exemplu pentru ei. Vă rog, v-am întrerupt! Îmi cer scuze!

Liviu Alexa: Nu, nu. Și vă întreb: vi se pare normal? Despre medici, atât vreau să discutăm.

Dragos Damian: Eu provin dintr-o familie de medici, 4 generații: bunica, mama, soția, fiul. Bunica, săraca, a  murit. Toți suntem vaccinați. Mi se pare normal ca un medic, dacă și-a asumat să ia această profesie, s-o facă. Așa mi-a spus și bunica: s-o facă și-n vreme de pace, și-n vreme de război, asta este situația. Că e război la propriu sau că ne aflăm în război la figurat și vaccinul este soluția… că, clar, vaccinu-i soluția, n-are rost să ne mai încurcăm! Când o să fim 80%, 90% vaccinați, nu va exista valul 5 sau, dacă va exista, nu va exista un val de ATI. Iar: medicina bazată pe evidențe. Și ce spuneam la început: e acea balanță, acea cântărire între beneficiu și risc. Prefer să mă vaccinez, chiar dacă există riscuri infinitezimale de reacții adverse. Prefer să mă vaccinez decât să ajung cu insuficiență pulmonară de 40%, în spital, la ATI. Dar, într-adevăr, e greu de crezut că unii medici nu sunt încă vaccinați, o spun ca om acuma. Știi că sunt chiar și influenceri, destul de mulți din acești medici care vorbesc poate nu împotriva vaccinării, dar nu sunt neapărat convingători vorbind pro vaccinare. Nu… Mi-e foarte greu să cred, în mediul în care eu sunt, toți vorbesc cu atâta patos de vaccinare și cu atâta, să zicem, convingere, încât… Cred că e și mediul în care ești, e o cultură de vaccinare. Dar vreau să vă mai spun un lucru, domnule Alexa, și cred că e o analiză interesantă.

Noi ne-am uitat un pic care era situația de vaccinare, în 2019, cu antigripal: se simte că în România nu se vaccina aproape nimeni, erau maxim un milion de vaccinați în România, deci 5% din populație, hai 10%. Dacă luați țările din centrul Europei și țările din Vestul Europei, vorbim de o rată a vaccinării antigripale, atenție!, de 50-80%! Deci, există o cultură de vaccinare în populația generală, care era acolo de de 10 ani de zile, sau de 20, sau de 30, deci nici nu se punea problema că țările din Vest nu s-au vaccinat la 80-90%. Dacă noi luăm rata de vaccinare din România, de la 1 milion în 2019 am ajuns acuma, recent, la 6 milioane, deci e un raport de multiplicare de 6 ori. Nu-l găsiți în Europa de Vest acest raport de multiplicare. Ce vreau eu să zic, două lucruri: campania de vaccinare este un succes, dacă pleci de la 1 milion, acum 2 ani de zile, și ajungi la 6 milioane. Este un insucces, dacă ne uităm la rata de vaccinare care exista în… Sau… În fine, rata de vaccinare antigripală de 50-80% care există în Europa de Vest. Și atunci e de înțeles: dacă n-ai o cultură a vaccinării… În Rusia, apropo, vaccinarea antigripală la anumite categorii este obligatorie, dar au o vaccinare antigripală de 60-70%. Deci, există o cultură a vaccinării care se creează în timp, pentru că… Dumneavoastră care sunteți părinte, aveți copil mic, sunteți aproape de vaccinarea copilului mic. Noi, după aceea, adulți, avem un lung interval de timp în care nu ne-am mai vaccinat și am uitat ce înseamnă să te vaccinezi, ne e frică să ne vaccinăm. În vreme ce Europa de Vest, vaccinând antigripal an de an, a dat la o parte acea teamă că, da, trebuie să mă vaccinez antigripal.

Liviu Alexa: Ți-e frică să te vaccinezi când vezi că guvernul tău are un mesaj îndoielnic despre beneficiile vaccinării, când tu nu mai transmiți, ca stat, încredere poporului tău. Că eu nu-i judec pe cei care nu se vaccinează, este decizia lor. Eu susțin că trebuie să te vaccinezi, dar cumva îi și înțeleg, când tu vezi atâtea lucruri care se întâmplă: o clasă de politicieni miserupiști, mai vezi un festival Untold, mai vezi un congres PNL. Nu vreau să vă bag în politică, sunteți om de afaceri și reprezentantul unui super business, chiar nu, deloc. Vă întreb, discutând și despre editorialul dumneavoastră, foarte bun, de altfel, avem 60 de miliarde de… Avem 15 miliarde… 12 miliarde, scuzați-mă, de euro care sunt pompați an de an, avem un sistem spitalicesc de stat praf, da? Cluj-Napoca este locul trei la nosocomiale, ditamai orașul universitar bogat, Barcelona României. Avem aceste instituții, CAS, da? Colegiul Medicilor, care nu reacționează la medici… În ce hal de criză ne găsim? Unde ne… De fapt, vreau să vă întreb unde credeți că am greșit noi, ca țară, ca stat? Că noi păream, prin aprilie-mai anul trecut, să fi fost bine. Uitându-ne în mai anul trecut la America, la Statele Unite – varză, UK – varză, Franța – varză, noi păream să fi fost la fel de deștepți ca și israelienii, cel puțin. Unde ne-am pierdut pe drum?

Dragoș Damian: E o întrebare foarte bună, n-am făcut o analiză, eu cred că s-a stat patru luni degeaba. S-a mers doar pe principiul vaccinării, care n-a mers bine, nu am avut un plan B. Asta este și filozofia oamenilor de afaceri, și dumneavoastră sunteți om de afaceri, dacă nu este planul A, ai grijă să ai și un plan B acolo. Deci, planul B trebuind să fie: fă-ți niște stocuri de medicamente, ai grijă că toate țările din Vestul Europei încep să fie în lockdown sau în carantină sau în stare de necesitate sau chiar în lockdown, știți foarte bine că erau lockdown-uri de săptămâni și luni de zile nu se vedeau oamenii, ca să domolească această pandemie. Cred că s-a pus foarte mult accentul pe vaccinare. Vaccinarea n-a mers la un moment dat așa cum a trebuit, pentru că toată lumea a plecat în concedii, nimeni nu mai era focusat, nu a existat planul B de aceste medicamente în farmacii și, din păcate, tragedia s-a produs. Cronica unor evenimente anunțate.

Liviu Alexa: Da…

Dragoș Damian: Iar dacă mă întrebați, în continuare, la 60 de milioane, de miliarde, cum spuneți dumneavoastră… Fac o foarte scurtă paranteză. Valul 4, noi avem o estimare, am citit undeva că spitalele din Cluj vor cheltui 50 de milioane de euro. Valul 4, din estimările noastre, pe care le-am luat de la niște specialiști, o să ne coste undeva între 2,5 și 3 miliarde de euro. La nivel de țară, care nu există. Nu există!

Liviu Alexa: Vis! Păi, aia ziceam! Ce contează, domnu? Vă rog, scuze!

Dragoș Damian: Și… Nu! Cred că asta voiam să zic, a propos de costuri. Deci, cei 60 de miliarde de lei să știți că sunt, totuși, departe de ceea ce alocă, surprinzător sau nu, de ce alocă țările din centrul Europei. De pildă, pentru medicamente, România alocă în jur de 100-150 de euro per capita. Mă rog, e un calcul, vrând, nevrând, îl facem. Nu toți sunt bolnavi, dar e 150 de euro per capita. Țările din centrul Europei încep de la 250 de euro per capita alocare și se duc în vestul Europei la 1.000, 1.500, 2.000 de euro, pentru că există programe. Alocarea însemnând și programe de prevenție, domnule Alexa, nu numai… inclusiv vaccinarea, nu numai tratamente. Deci asta înseamnă când vorbești de alocări pentru medicamente. 60 de miliarde e puțin, foarte mulți se duc pe, asta este realitatea, în zona de spitale, pe medicina terțiară. Așa a fost setat sistemul sanitar din România.

  • Bun, toată lumea zice prevenție, prevenție, prevenție, dar nu se întâmplă această prevenție. Vaccinarea este o prevenție, nu se întâmplă.

Liviu Alexa: Dumneavoastră ziceți că ar trebui să, foarte bine și-s de acord, să cheltuim mai mult pentru, per capita, pe medicamente, pe investiție. Și eu cred! Și cred că am avea și de unde. Am putea să facem și rost de banii ăia. Da… dacă citesc editorialul lui Dragoș Damian, adică al dumneavoastră, când dumneavoastră spuneți, așa, cu foarte mare dreptate: se cumpără aparatură medicală scumpă cu dedicație prin furnizori de partid, care apoi stă în cutii, se fură în IT, se cumpără platforme și aplicații care nu permit interconectarea spitalelor într-o rețea națională. Unicul instrument de control… Corect! cardul de sănătate a fost distrus, a fost redus la tăcere și trecut în offline. Înțeleg că, practic, noi tot ce am putea face, nu noi, ăștia de la guvernare, ar crește aceste cheltuieli tot în beneficiul lor. Pentru că nu se întrevede nicio strategie de reformă corectă, reală, a sistemului de sănătate. Chiar credeți dumneavoastră că o să-l lase cineva pe șeful, pe creatorul rețelei Regina Maria, că nu ne ferim noi aici de reclamă, să vină ministru al Sănătății? Păi, da de unde s-ar mai putea fura banii ăștia, domnul Damian? Chiar credeți că l-ar lăsa pe Dragoș Damian să zicem, într-o zi, premier, cineva? Adică…

Dragoș Damian: Ăsta a fost și mesajul meu către generalul Ciucă. I-am spus: domle, ia-ți câțiva miniștri din rândul celor mai mari oameni de afaceri din România. Nu mă interesează pe mine, ia un om care a condus, hai, să fie un ministru o dată în viața noastră pe Pământ care să fi condus o organizație de 5.000 de oameni. Care să înțeleagă ce vor oamenii ăia. Că există organizații. Hai să luăm un director de resurse umane dintr-o astfel de organizație. Că dacă ăla nu știe care sunt problemele oamenilor să meargă la muncă, atunci nu știe nimeni.

Cred că trebuie făcut acest pas. Nu, mă feresc de guvern de tehnocrați, luați unul sau doi oameni…

Liviu Alexa: Am așteptat în mod special să cădeți în capcana asta. Da nu-i una rea, credeți-mă! M-am gândit toată ziua, că vreau să vă aduc așa, cum s-ar spune, la fileu, când se dă drop-ul la tenis de câmp.

  • „Eu sunt generalul Ciucă, domnul Dragoș Damian, și vă întreb acum pe dumneavoastră: Dragoș, mulțumesc că ai spus asta în editorial. Hai, ajută-ți țara! Ce portofoliu vrei să îți asumi?”

Dragoș Damian: Aș fi, cred că, foarte bun în stabilirea unor politici publice de sănătate. Deci, cred că aș ști ce este de făcut ca și strategie de prevenție, ca și strategie de politică a medicamentului, probabil că mi-aș aduce unul sau doi consultanți în sănătate să zicem, din rețelele de sănătate. Gândiți-vă că ăștia au început de la zero, domnule Alexa. Deci ăștia au început de la zero. Nu exista nimic în urmă cu 10 ani de zile. Nu că nu existau spitale regionale și nu existau… E drept, că sunt structuri mai mici și sunt… Fiind structuri private, sunt extrem de atenți la costuri și extrem de atenți la cum cheltuiesc banii. Plus că își aduc în aceste structuri private oamenii cei mai buni. Nu pot să își permită să vină cu oameni care sunt nepregătiți cum știm că se întâmplă în zona publicului, nu numai în zona de sănătate. Ceea ce spuneți dumneavoastră că se identifică aceste situații chiar în mediul public. Politicienii identifică că celălalt politician a făcut altceva cât a fost la conducerea spitalului. O altă soluție care s-a tot vorbit despre ea și probabil că și Guvernul va trebui să o ia în considerare este această conducere multicefalică a sistemului sanitar, unde ar trebui făcut ceva. E și Ministerul Sănătății, sunt și consiliile locale, consiliile județene. Nu știu cine mai are de condus. Și la spitale ar trebui să existe oameni de afaceri și asta am mai spus-o odată. Din fiecare oraș sau din fiecare județ, în Consiliul de Administrație, care să dea un… mai multă atenție utilizării judicioase a banilor. Nu la resursa umană pentru că acolo, probabil, banii vor fi insuficienți, dar dom’le, nu cumpăra un aparat care costă o sută, zece milioane de lei dacă tu nu ai prize, întrerupătoare, dacă nu ai un medic pregătit sau un curs de pregătire care să îl deservească. Dacă nu îți bugetezi în următorii zece ani costuri de amortizare, costuri de administrare pentru că se mai strică un bec care costă 1000 euro. Tu nu ai. Asta este problema. Ei nu au aceste…

Liviu Alexa: Dar v-ați asuma portofoliul de ministru al Sănătății?

Dragoș Damian: Nu aș avea timp, mie îmi place ce fac. Și probabil că mulți vor…

Liviu Alexa: Aici nu e cu aia, cu haideți să lucrăm pentru România cei care ne pricepem. Dom’le, vorbiți la Terapia, vorbiți cu cine vreți, cu acționarii de unde vreți, ai dumneavoastră din India. Bun, dacă te cheamă țara, Dragoș, vii ministru al Sănătății?

Dragoș Damian: Ce am spus în editorial ați văzut că nu am pus director de farma, am spus director de rețele private că de acolo trebuie să vină, domnule Alexa, unul care știe să administreze sistemul sanitar. Nu din farma. Farma e…

Liviu Alexa: Secretar de stat. Secretar de stat ați vrea să acceptați? O funcție mai…

Dragoș Damian: Probabil în politica medicamentului aș putea aduce în zona aceea…

Liviu Alexa: Secretar de stat…

Dragoș Damian: Un pic de valabilitate. Da, probabil că acolo secretar de stat în zona de…

Liviu Alexa: …și peste românismele astea că din start eu presupun că dacă Damian e CEO la Terapia o să își promoveze compania acolo sau nu mai știu ce o să facă. Da, are interese private că astea sunt niște românisme de 14 lei. Deocamdată pentru asta există și chiar ar trebui să existe. Știu că face mișto să sune. Există procurori, instituții ale statului.Teama mea ar fi ca Damian să se ducă acolo cu ăla de la Regina Maria, cu ăla de la nu știu ce firmă foare mare, de la zi, Sanador sau mai știu eu. Și dumneavoastră să nu reușiți să faceți nimic din cauza faptului că la etajul trei sau în eșalonul trei din Ministerul Sănătății sunt tot felul de tiriplici care au 47 de ani pe funcție, funcționari incasabili, care nu au chef să semneze, care vă blochează inițiative, care vă deturnează. Asta ar fi problema.

Dragoș Damian: Și care cunosc niște legi care oricum nu sunt bune până la paragraf și articol și subparagraf și când îți citează din legi eu am avut astfel de întâlniri în care venea cineva la o întâlnire, îmi cita dintr-o lege și mă punea la colț pentru că clar eram prins în chingi. Nu știam despre ce…nici măcar nu știam despre ce vorbește, darămite să acceptăm un dialog că dom’le zi-mi, uite vrem să facem asta, asta, asta, nu că legea cutare, paragraful, articolul, subpunctul nu îți dă voie să faci chestia asta. Hai să facem altfel. Nu există legea cealaltă, paragraful, subpunctul care nu îți permite să faci lucrul ăsta. Da, din păcate s-ar putea ca și legea, domnule Alexa, legislația în multe domenii să fie de așa natură făcută încât să nu poți să faci absolut nimic, să nu te poți descurca dacă vii din mediul privat.

Liviu Alexa: Și atunci…

Dragoș Damian: Am mulți prieteni care…

Liviu Alexa: V-ați asuma o misiune imposibilă?

Dragoș Damian: Da, e o misiune imposibilă, dar să știți că termenul de misiune imposibilă nu e corect. Vreau să vă spun, nu e corect utilizat pentru că de când Tom Cruise joacă în filmul Misiune Imposibilă toate misiunile sunt posibile în cele din urmă dacă urmăriți serialul. Fac o glumă. Deci termenul misiune imposibilă e de fapt o contradicție, ea devine posibilă. O misiune devine posibilă din imposibilă dacă ai o echipă, dacă ești lăsat și sprijinit cu bună credință de politicieni pentru că ei clădesc destinele României și ești lăsat în cele din urmă să faci schimbările dure de care ai nevoie, ei susținându-te și ținându-ți spatele pentru că de fiecare dată când începi să faci o chestie un pic mai dură, gen vaccinarea obligatorie, dau un exemplu care poate e mai potrivit, nu, nu-i voie! N-avem voie să-i vaccinăm pe ăia, pe ăia, pe ăia, pe ăia. Acuma nu mai băgăm certificatul verde, de fapt. Îl băgăm, dar nu-l băgăm, că dacă cumva e falsificat, dacă se întâmplă asta sau astalaltă… Deci, în momentul în care, de dragul populismului, nu îl lași pe un om să desfacă plaga operatorie și să facă treaba care este de făcut, atunci nu ai nicio șansă! Se coase la loc și ajungi la punctul zero.

  • În ministere nu se vorbește ”limba” afacerii, nu ai cu cine vorbi acolo, nu înțeleg ce le spui. Se vede clar inflația…

Liviu Alexa: Mergem mai departe, la economie. Terapia e un business, până la urmă, un business românesc, produce în această țară medicamente. Cum va afecta, domnule Damian, această revoluție? Eu zic că e o revoluție, până la urmă, trebuie să ne obișnuim, că acolo vor și rămâne prețurile din energie. Cum va afecta costul medicamentului scos de pe fabrică de la Terapia? Pe noi? Cum ne va afecta pe noi?

Dragoș Damian: Am început anul cu 300 de lei, vorbesc în megawați, că noi așa calculăm, suntem la 1100. Deci, s-a triplat prețul megawatului. În 2019 aduceam un shiper din-ăla, sunt acele, cum se zice… camere în care vine marfa pe vapoare, care se văd în… containere!… care se văd pe filme, îl aduceam cu 2000 de euro un container, acuma transportul din India sau China sau de unde vin costă 10 000 de euro! Deci, a crescut de 5 ori! Materia primă… am în continuare acest exemplu, materia primă la paracetamol acu doi ani era 2 dolari pe kilogram, acuma este 8 dolari pe kilogram. Totul s-a scumpit, însă prețurile la medicamente sunt reglementate. Și am avut și o discuție la ministerele economice, nu cred că aveam cu cine vorbi acolo, nu înțelegeau ce le spun, singurul domeniu este domeniul medical, în care prețurile sunt reglementate. Neputând o parte din pierderile pe care le ai prin creșterile costurilor să le transferi în costul produsului, cum se întâmplă în alte domenii, ce să mai discutăm? Se vede clar inflația, creșterile de prețuri! Producătorii au două variante: să renunțe la profit, sigur, există profit, nimeni nu zice că nu există profit! Sau să renunțe cu totul la acel medicament! Pentru că el devine nerentabil. Și am făcut un calcul cu colegii recent, cel puțin 10 medicamente care sunt utilizate cam de un milion de români pe lună sunt nerentabile. Atenție, că noi avem și taxa aceea, Clawback, nici nu intru acolo! Deci, cel mai normal lucru, dacă aș fi șeful meu, mi-aș zice: domnule, trebuie să le scoți din fabricație, nu poți să le lași acolo, să ai pierdere pe ele! Nu le scoatem, este pentru români, nu o să credeți ce vă spun acuma, vin profituri din altă parte, din exporturi, din medicamentele fără prescripție. 12 medicamente sunt, dintre cele care le utilizează un milion de români, sunt nerentabile, le păstrăm în portofoliu cu speranța că Ministerul Sănătății va găsi o soluție, cu speranța că, de pildă, nu va mai exista taxa Clawback, și pentru că pur și simplu nu le putem. Nu avem inima să le scoatem din… ce o să facem dacă o să scoatem, dau un exemplu, dar o să-l audă ascultătorii dumneavoastră, o să se sperie, dacă scoatem Enalapril-ul, care e cel mai banal medicament antihipertensiune? Probabil că 100 000 de români vor avea probleme și alții se vor îndrepta către medicamente mai scumpe. Ceea ce e absurd! Pentru că noi trebuie să scoatem acest medicament ieftin din fabricație. Deci, e un efect foarte… pe care noi îl resimțim acuma, trebuie să adăugăm la asta, evident că va trebui să creștem salariile cel puțin cu inflația la toată lumea, cel puțin 10% va trebui în 2022 să creștem salariile, deci costurile vor crește, vor scădea profiturile, este… vorbim acuma… e hilar, pentru că, dacă eu scad profitul, crescându-mi costurile, plătesc mai puțin impozit pe profit către statul român. Deci, și statul român are de pierdut din toate aceste creșteri la utilități. Rămâne de văzut ce se va întâmpla!

Liviu Alexa: Oare îi pasă statului român, domnule Damian? Pentru că, uitați, avem aceste situații, două. Una în 2020 și una în 2021, dar care trenează tot din 2020. Două fabrici, da? Culmea, din Cluj, asta e! Dar e chiar o întâmplare! Farmec zbiară că ministerul nu îi autorizează gelul și substanțele dezinfectante, da? În momente critice, de confuzie totală. Și nu se întâmplă decât cu un mega scandal, da? Toată această autorizare! La fel Terapia zice: bă, dar noi putem s-o facem! A doua fabrică românească. E adevărat, tot din Cluj! Nu sunt adeptul conspirațiilor, jobul meu ca jurnalist de investigații este să mă uit peste conspirații, dar vă întreb: există – ca la proști, așa, ca pe internet – există un interes ca firmele românești să nu producă în țară? Sau e pură prostie? Nu sunt adeptul conspirațiilor. Jobul meu ca jurnalist de investigație  este să mă uit peste conspirații, dar vă întreb, există, ca la proști așa, ca pe internet, există un interes ca firmele românești să nu producă în țară sau e pură prostie? Sau ce e, delăsare? Sau ce e?

Dragoș Damian: Eu ce aș vrea să spun este că-l cunosc foarte bine și îl stimez pe domnul Turdean. Noi avem o colaborare. Facem un dezinfectant împreună. Anul trecut, când a început pandemia, toți miniștrii au spus „hai, cumpără materii prime, că îți aprobăm repede dezinfectanții și o să-i poți pune pe piață și o să ajutăm românii din fabrici românești. A cumpărat materii prime, s-a înglodat în datorii și au continuat să vină în România și să fie vânduți dezinfectanții din import și a durat nu știu câte luni pentru ca Farmec să poată să înceapă producția de dezinfectant. Ca norocu’, am putut noi să preluăm materia primă, pentru că ne-am făcut propriul dezinfectant, deci, le-am mai ridicat un pic din povara acestei datorii. Nu! Industria chimică, discut și cu domnul Vuza de multe ori, industria chimică în România aduce 50% din celebrul deficit de balanță comercială. Adică, din 20 de milioane pe care noi îi importăm, miliarde!, îmi cer scuze, 10 miliarde pe an, vin din industria chimică, asta însemnând Vuza, Farmec, eu, celelalte fabrici chimice de medicamente. În loc să avem o strategie națională pe chimie, cum avea amărâta aia de Elena Ceaușescu, din varii motive noi spunem, „domnule, pe noi nu ne interesează chimia, hai să închidem fabricile, hai să aducem totul din import, ca să nu supărăm Uniunea Europeană, că dăm stimulente către fabricile de medicamente, chimice din România. Nu cred că Uniunea Europeană e interesată dacă noi dăm un sprijin care nu e neapărat ajutor direct, către un domeniu strategic, dacă-l definim. Deci, dacă noi vrem ca lângă Automotive și IT și industria chimică, asta însemnând tot ceea ce e industria, sora mai mare a farmaceuticilor, a cosmeticelor, a ce vreți dumneavoastră… dacă există un stimulent pentru această industrie chimică și industria de domeniu strategic, nu are Uniunea Europeană niciun fel de problemă cu chestia asta. Dar, domnul Alexa, cred că nu există viziune… PNRR-UL îl avem acuma.

  • Unde se vor găsi cei 10, 20, 50.000 de muncitori care să contruiască spitale regionale, care să construiască șoselele, autostrăzile, căile ferate?

Liviu Alexa: Spuneați tot dumneavoastră și sunt de acord inclusiv cu această afirmație, că este o modalitate de a bifa politic un proiect. Asta scriați într-un text și că nu o să fie altceva decât o pierdere de vreme, pentru că nu există, în afară de … și m-a marcat dacă țin minte bine, vă refereați la componenta de împrumuturi, pentru că dumneavoastră spuneați că asta nu va fi decât o modalitate de a mai pierde din suveranitate. Foarte interesant!

Dragoș Damian: Asta și resursa umană, domnul Alexa. Unde se vor găsi cei 10, 20, 50.000 de muncitori care să contruiască spitale regionale, care să construiască șoselele, autostrăzile, căile ferate? Numai dacă îi aducem pe cei care au construit orașele din Golful Persic o să putem executa. Că pe hârtie arată frumos PNRR-UL, dar execuția… acolo ratează toți. Numai dacă avem… probabil 50.000 de muncitori asiatici, o să reușim să facem acest PNRR.

Liviu Alexa: Păi, da, dar eu cred că în capul guvernanților români e o singură schemă, vă zic, e dintr-aia… și asta e românească. Noi am înțeles că primim un avans de 7 miliarde, care se dă așa, all in, fără documentație, ni-l pun ei în cont, ca să ne pregătim lucrurile, în speranța, cred ăștia de la Bruxelles, că-s niște fraieri, că noi ne vom face studii, strategii, proiecte, ș.a.m.d.. Eu fac pariu că banii ăia se vor duce pe niște salarii și pensii sau ceva. Că nu sunt cumva, asumabili, efectiv, pe cheltuire. Drept este că, dacă te duci să mai iei după aceea, din PNRR, următoarele tranșe, fără proiecte începute, n-ai cum. Dar, îi mai interesează pe acești politicieni? Nu cred că-i mai interesează. Dumneavoastră, în 32 de ani de tranziție și postranziție, ați mai văzut așa un haos?

Dragoș Damian: Eu văd altceva. Eu văd autostrada Sibiu-Pitești construită în cinci ani de zile. Așa credeți dumneavoastră că se poate întâmpla acest lucru? Nu cred că se poate întâmpla! Asta, ca să vă răspund la ce-ați spus.

Liviu Alexa: Eu văd în Ungaria M0 construită într-un an jumătate.

Dragoș Damian: E posibil. Dacă aducem unguri Da, cred că e destul de mult haos în clipa de față. Cred că această permanentă, nu știu, plecare a guvernelor, plecare a miniștrilor, toate aceste, această lipsă de continuitate… Câți miniștri au fost în Sănătate și în Educație, doi piloni ai unei țări civilizate? Nu știu, cred că vreo 30 au fost până acuma, cel puțin.

Liviu Alexa: Nu o sa vă bag, nu o să vă  bag în discuții despre PSD, PNL, AUR și așa mai departe, dar vreau să…. mai avem 4 minute din emisiune și vă multumesc încă odată că v-ați făcut timp. Ce credeți dumneavoastră, dacă s-ar rezolva acuma criza politică, indiferent de outcome, care ar fi primele trei priorități ale acestui guvern, care ar veni el, oricare, în luna noiembrie? Ce trebuie să se întâmple repede, dar repede?

Dragoș Damian: Bun, clar este preluarea banilor din PNRR și demararea execuției PNRR-ului, pentru că ăsta-i proiectul cel mai important de țară. Nu, nu e niciun dubiu, să știți că 30 de miliarde proporțional cu PIB-ul României, că vin din împrumuturi sau nu, e o sumă extrem de importantă. Veți vedea că e disproporțional mai mare decât ce iau ceilalți. PNRR-ul este singura posibilitate și demararea proiectelor de infrastructură critică, spitale, autostrăzi și asa mai departe, pentru că e o investiție care, la rândul ei, pe verticală și orizontală, creează joburi, creează economie și așa mai departe. Ăsta-i planul nostru de țară în urmatorii 5 ani de zile, nu există altul și e foarte bine, într-un fel avem noroc. Bun, erau fondurile europene sunt și acelea fonduri de coeziune, dar avem noroc cu PNRR-ul că aduce, totuși, încă 30 de miliarde, sperăm în domenii care vor asigura și, nu știu, după 2026 alte… alte activități economice. Eu aș fi pus în PNRR…

  • O industrie farmaceutică puternică, cum au ungurii…

Liviu Alexa: Mai dați-mi o prioritate.

Dragoș Damian: O fabrică de vaccinuri, clar, aș fi luat-o, aș fi luat banii din PNRR, am tot dat, am tot dat, cum să zic, imbolduri dar nu, nu, vocea mea n-a fost auzită. O fabrică de vaccinuri și, în general,  o industrie farmaceutică puternică, cum au ungurii. Ungurii, în  2012, s-a dat o direcție: vreau biotehnologie și industria farmaceutică. Mergeți la ei să vedeți ce tehnologie au, sunt cu 20 de ani înaintea noastră. O spun cu invidie, în același timp cu mare tristețe. Cred că asta e o a doua prioritate, o indistrie farmaceutică, dat fiind contextul. Adică, cât de încet la minte să fii, să nu-ți dai seama că oamenii au nevoie de medicamente, trăiesc mai mult, au nevoie de îngrijire medicală, au nevoie inclusiv de suplimente alimentare. Fă fabrici de  medicamente din care poți să și exporți și califici forța de muncă. Un om care lucrează într-o fabrică de medicamente foarte diverse activități, este o forță de muncă extrem de calificată.

Liviu Alexa: Vă mulțumesc încă o dată pentru că v-ați facut timp. Promit că, după ce transcriem interviul, o să-i dau un sms la generalului Ciucă. Nu știu dacă va fi el  premier, dar măcar să știe că, dacă mai are puțină, cum să spun eu, dorință de a reforma țara, poate să vă sune. Și poate mai aduceți cu dumneavoastră încă vreo 20 de manageri din țara asta, poate o rezolvăm altfel, pe un altfel de bază de tehnocrați. Spor la treabă în tot ce faceți și…

Dragoș Damian: Mulțumesc și dumneavoastră, mulțumesc foarte mult!

Liviu Alexa: Mulțumesc mult!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *