Zoomer sau milenial, uită-te pe fluturașul de salariu la suma pe care o plătești pentru contribuția la sănătate. Apoi însoțește-ți mama la un consult de specialitate sau la o investigație paraclinică sau la farmacie pentru un medicament banal.
“Statul român în fiecare an, dacă nu a dublat, oricum a mărit bugetul pentru sănătate. Or, noi avem servicii medicale proaste în continuare. Foarte mulţi din cetăţenii noştri se duc în alte state europene pentru a-şi face tratamentul. Or, este inexplicabil cum din ce în ce sunt mai mari fonduri alocate sănătăţii, iar noi în continuare avem un fenomen al corupţiei generalizat în acest domeniu”. Este o declarație făcută în această săptămână de Procurorul Șef al DNA, Crin Bologa.
Domnul Procuror Șef al DNA poate găsi evoluția fondurilor alocate pentru sănătate chiar într-un document oficial dat publicității la sfârșitul anului trecut de către Ministerul Sănătății, Strategia națională de sănătate 2022-2030. În raportul de 114 pagini, figura 38 de la pagina 24 îi dă dreptate.
În cinci ani, din 2016 și până în 2021, costurile cu sănătatea din FNUASS au crescut de la 24 la 46 de miliarde lei, practic s-au dublat – 91,6%, mai precis. Costurile cu serviciile spitalicești au crescut cu 125%, cele cu serviciile de ambulator cu 78% iar cele cu medicamentele compensate cu 55%.
NICĂIERI, dar NICĂIERI în țările la care ne raportăm noi nu a existat o dublare a costurilor de sănătate în 5 ani, chiar dacă România vine de la o bază joasă – atenție însă, dublare care nu a avut nici un impact asupra stării de sănătate a populației. Și în aceste date nu sunt cuprinse sumele de completare alocate de la bugetul consolidat, o parte din creditele de angajament sau sumele alocate de către autoritățile locale care au în subordine spitalele – probabil că cifrele vor arăta și în aceste cazuri dublări, dacă nu chiar triplări ale banilor care au intrat în sistemul sanitar în intervalul 2016-2021.
Desigur, să nu uităm de banii care vin în completarea finanțării sistemului sanitar de la bănci de investiții, prin fonduri europene, din veniturile proprii ale spitalelor și ambulatoriilor, etc.
Zoomerii și o bună parte a milenialilor sunt (încă) sănătoși, nu au nevoie de consult de specialitate, investigații paraclinice și medicamente. În schimb au mare nevoie mamele și bunicile lor, care pierd ani de viată și ani de calitate a vieții pentru ca accesul la servicii de sănătate este cel pe care îl știm. În ciuda dublării banilor din sănătate mamele și bunicile bolnave ale zoomerilor și milenialilor se lovesc de aceleași bariere infernale, fonduri insuficiente, medici insuficienți, echipamente insuficiente. Astfel încât sunt obligate să scoată alți bani din buzunar ca să treacă peste barierele infernale.
Repet invitația din titlu adresată zoomerilor și milenialilor ca după ce calculează cât au platit contribuție la sănătate în ultimul an, să-și însoțească mama, în sistemul public, la un consult de specialitate, la o investigație paraclinică sau la farmacie, să cumpere un medicament banal. Apoi să tragă linie și să calculeze cât de repede a avut acces mama la serviciile medicale și, mai ales, cât a trebuit să plăteasca din buzunar, în plus față de contribuția la sănătate, în această aventură.
Apoi, să dea share la aventură.
Dragoş Damian
