Emil Boc şi vorbele pe care le aruncă din ce în ce mai necontrolat pe gură. Clujenii care se plâng de mizeria execuţiei lucrărilor de la esplanada Teatrului Naţional (demne de o parcare de cartier), sunt făcuţi „isterici”, cei care acuză că nu se respectă proiectul de amenajare al malului Someşului şi se betonează inutil, le spune că pot să se care „la ţară dacă vor noroi”, celor care-i arată că lucrările de pe Kogălniceanu sunt de toată jena (cu dalele gata crăpate), le spune că nu vor o ţară ca afară şi iar zice despre noroi. Are el o obsesie din curtea casei părinteşti sau de pe tăpşanul pe care păştea gâşte la Răchiţele, nu ştim.
Joi iar a nimerit în faţa unui microfon şi iar s-a apucat să azvârle vorbe despre calitatea lucrărilor din Centru:
„Cei care au câștigat licitațiile sunt foarte serioși, cu pedigree în arhitectură. Sunt un om care sunt în dispută serioasă cu arhitecții, dar nu îi chemați pe ei să vă explice (…) cer explicații și mă asigur că sunt în conformitate cu legea. În tot proiectul Kogălniceanu, crește numărul de copaci de la 176 la 250. Nu era iarbă nici înainte. Erau noroaie sau alte lucruri. Înlocuiești noroaiele cu alte lucruri de calitate, mergeți și vedeți în Bruxelles, Cracovia, Valencia, în toate orașele europene și vedeți că zonele pietonale așa se fac. Pe Kogălniceanu, spre biserica reformată, este păstrată zona naturală, cu copaci. Acuma dacă faci fără mașini, fără poluare, cu granit de calitate, o țară ca afară, uitați-vă la chestiile acestea. Dacă vreți o țară ca afară, o ai deja pe Kogălniceanu. Așa se modernizează după aceste concepte europene. La teatru, acum se montează scene. Se fac remedierile la pavajul din fața teatrului. Nimic nu se duce la bun sfârșit, decât dacă este făcut de calitate și conform proiectului. Chemați specialiștii proiectului, care să vă dea explicații”.
Deci: „pedigree în arhitectură” este egal şi cu cel în peisagistică. Iar copacul care creşte din dală este un semn de „ţară ca afară”. Iar înainte pe strada Kogălniceanu nu era iarbă, era numai noroi – o uliţă cum s-ar zice.
Păi, măi, Măiestrică, Însuşi Tu, Excelenţa Ta, ia să privim noi nişte fotografii de dinainte de şantier şi să pui tu degeţelul pe locurile cu noroi şi pe cele fără iarbă:
Şi acum să ne uităm la marea de dale, gata crăpate, şi să ne pui iar degeţelul pe locurile din care vor răsări copaci în plus.
Observi, Măiestrică, că nici măcar nu întrebăm unde e soclul monumentului lui Romulus Ladea şi cum de şi-au permis arhitecţii tăi cu „pedigree” să distrugă o operă de artă (a doua în zonă, după statuia lui Iuliu Maniu)?
Poate ne explici cu degeţelul acela al tău de ce aşa era rău:
Şi aşa este bine:
Şi acu, Măestrică, să ne mutăm. cu tot cu griul pedegree-ului arhitecţilor tăi, pe malul Someşului lângă Hotel Napoca, unde-ai mai dat o dală în buza unui mic scuar de „verde”. Ia să citim (poate-ţi citeşte şi ţie careva) ce zic clujenii care nu vor o dală ca afară:
„Un nou capitol “betonam tot orasul, starpim orice e verde”… Clujul arata tot mai cenusiu si sumbru, de la atatea betoane turnate fara noima, in locul spatiilor verzi. Spatiul verde de langa hotel Napoca, parcul din spatele Teatrului National, malul Somesului, piata Unirii (inca mi se rupe sufletul dupa brazii aceia falnici din jurul bisericii Sf Mihail, taiati fara mila)….acum totul e gri, gri, gri. La vara ne vom plimba printr-un cuptor incins…”
Şi:
„Un nou parculet cu copaci si rondouri de flori ce mai estompa efectul de sera ce-l dadeau vara betoanele,… a fost demolat. …..In locul lui,…. acum, …o placa de beton si doi copacei cu radacininile in aer… baza unei piatete intre arterele de circulatie, probabil!!”
Măcar pozele să ţi le-arate vreun cărător de geantă din jurul tău, să ai ce mânca cu polonicul cel mare data viitoare când te înfigi din nou cu gura-ntr-un microfon de la o emisiune de chitanţier în care-ţi faci publicitate şi pe banii celor care nu sunt de acord cu poveştile tale:
Şi apoi să ne explici de ce ”Orașul Cluj-Napoca, din România, a înregistrat cel mai mare număr de decese premature din cauza căldurii, cu 32 de decese la 100.000 de locuitori. Orașul are doar 7% acoperire cu copaci”, se arată într-un articol publicat în ediția online, din 1 februarie, a Euronews.
Articolul citează studiul ”Răcirea orașelor prin infrastructura verde urbană: o evaluare a impactului asupra sănătății orașelor europene”, publicat, pe 31 ianuarie, în ediția online a uneia dintre cele mai prestigioase reviste de știință din domeniul sănătății The Lancet.
Plantarea mai multor copaci în orașele europene ar putea reduce numărul deceselor cauzate de valurile de căldură cu mai mult de o treime, arată o nouă cercetare. Străzile mărginite de copaci și spațiile verzi fac orașele locuri mult mai frumoase în care să locuiești și să lucrezi, transmite romaniacurata.ro.”