… dar, dacă, asta a și dorit, Olguța fiind și ea un fel de fire rea a PSD (din punctul de vedere al ambițiilor pesonale), ultimul factor perturbator într-un partid ajuns preșul de cea mai proastă calitate din ultimii 30 de ani la picioarele (cheremul) ultimului său șef?
Acum, ca să lămurim un lucru: PSD (indiferent de inițialele sub care a supraviețuit ca și continuator al Partidului Comunist Român: PDSR, PNL, USL, PDL, PNȚCD, PUNR, PRM, ALDE, UDMR, PMP șamd), este imaginea partidului-preș-la-picioarele-președintelui-său. Doar că, acum 10 – 15 ani, sub un Năstase, de exemplu, preșul mai era scos la aer, scuturat de praf, aspirat, lăsat să se creadă covor zburător… Acum e vai de capul lui, te și miri că mai are șeful loc, cât de cât acceptabil, să se șteargă pe picioare, fără să se înglodeze și mai tare.
Așa că întreb și eu: ce să facă Liviu cu Olguța în coaste? Nu mai bine o trimite acasă?
Bun, dar asta presupune o încârdășire cu Klaus Iohannis și nu ne explică existența victimei colaterale Ilan Laufer (acest Pilaufăr al argumentărilor despre acțiuni antisemite asupra evreieștii sale persoane).
Să vedem:
Iohannis se întoarce de la schi, sau pe unde o fi fost și are o reacție la așa-zisa remaniere a Guvernului Veorica, nici nu mai contează că e cu „delay”, măcar există. Ia cunoștință de “remaniere” și remaniază pe sărite, lăsând pe poziție doi indezirabili de-ai lui Dragnea din Guvernul Dăncilă unu. Apoi validează, la fel de pe sărite, miniștri în Guvernul Dăncilă doi, lăsându-i pe dinafară pe Olguța și pe Pilaufăr. Pe ce se bazează, având în vedere că, aparent, avea la dispoziție doar posibilitatea unui refuz pe un post, iar dacă a refuzat doi, pe două, PSD putea simplu să facă o rocadă a doua zi (după cum s-a și repezit să afirme public Codrin, organul chel al acestuia) și cu asta să se termine criza, înainte de a ne da seama că s-a terminat?
Conform unei decizii CCR din 2008, președintele României poate refuza, motivat, o numire în funcția de ministru o singură dată. Asta, dacă postul e vacant. Klaus a speculat decizia CCR și a procedat conform acesteia: a refuzat să semneze decretul de revocare din funcție a lui Lucian Șova din funcția de ministru al Transporturilor și, normal, a refuzat să o numească, așa cum propunea PSD, pe Mulguța („ca neamț, să vorbești despre gazare”) Vasilescu titulară. La fel a procedat și cu Stănescu, lăsându-l cu ochii în soare pe Pilaufăr. A refuzat numirile, dar nici n-a vacantat posturile.
Să zicem că Stănescu e obligat să demisioneze, ca să se vacanteze postul. Dragnea a propus-o, aseară (poate de sanchi, de imagine, sau să o potolească pe Firea Doi, nu știu), prin rocadă, pe Vasilescu pentru funcția de la Dezvoltare. Unde postul nu e încă liber. Paul Stănescu, adversar declarat al lui Liviu Dragnea, este încă pe funcție. Și ce i-ar putea oferi Dragnea să demisioneze peste noapte, pentru ca postul să fie vacant la momentul numirii Olguței? Cred că numai jalnicul discurs al lui Laufer.
Din care am aflat că Pilaufăr s-a născut la maternitatea Polizu în apropiere de Guvern, prin urmare trebuie să fie ministru. Nașterea și locul în care s-a produs aceasta sunt condițiile (una necesară, cealaltă suficientă), pentru ca, membru PSD fiind, să ajungi ministru. Că din mamă ne tragem și acolo suntem trimiși când lumea se supără pe noi. Iar Pilaufăr a fost trimis înapoi în partidul-mumă cum s-ar zice. Rezultă că Iohannis este supărat. Iar despre Klaus știm că este „neamț”, iar Pilaufăr se declară evreu (cred că întreg Israelul este cu steagul în bernă). Pe cale de consecință, neamțul, nazist fiind (că acesta este discursul public al PSD de după data de 10 august – gaze, neamț, alea, alea), nu l-a vrut pe evreu la guvernare, că e antisemit. Deci, recapitulare: orice neamț ajuns în apropierea unui evreu este un antisemit. Bravo!
Bun, n-am aflat ce e cu lovitura în colateralul Ilan și poate nici nu contează – o fi de coloratură, să pară deranjul mai mare și atât.
Dacă vrea să-l sperie cu ceva pe Klaus, Liviu trebuie să demonstreze că e majoritar şi în Partdul Social Democrat şi că are susţinere majoritară şi în Parlament, nu numai în Comitetului Său Executiv.
Așa că, deocamdată, Iohannis ar poate refuza nominalizarea Olguței și a doua oară. Spre supărarea deșartă a acesteia.
Asta nu mi-l face simpatic pe Prim Voiajorul României. Nu îmi schimb părerea despre el că, în patru ani de mandat și-a luat pentru prima dată pe el chiloții cu ouă.
Plus că nu știu dacă nu cumva și acum este pe blat, dacă nu cumva mai dă o șansă PSD… indiferent de al cui partid va fi fiind acesta, cu Olguța pe dinafară, șansele de liniște sunt mult mai mari.