Dr. Gabriel-Virgil Rusu e comisar-șef de poliție, profesor și cercetător în domeniul istoriei, autor de benzi desenate și cântăreț amator de muzică folk. După ce a absolvit Academia de Poliție „Al. I. Cuza” din București a lucrat timp de 11 ani în domeniul investigațiilor criminale în cadrul IPJ Cluj, iar din 2004, anul deschiderii Școlii de Agenți de Poliție „Septimiu Mureșan” din Cluj-Napoca, a ocupat prin concurs un post de profesor în cadrul acestei instituții și, ulterior, funcția de director adjunct cu responsabilități în domeniul învățământului, funcție pe care o deține și în prezent. Gabriel-Virgil Rusu a absolvit și Facultatea de Istorie și Filozofie din cadrul UBB și a reușit, de-a lungul anilor, să își îmbine armonios toate pasiunile, responsabilitățile și înclinațiile native, cercetarea istorică și judiciară, muzica, desenul, latura didactică.
„Sunt ofițer de poliție, un cercetător care adună probe – acesta e elementul comun. Caut dovezi, probe, în sensul descoperirii adevărului, care poate fi un adevăr istoric sau unul contemporan, dar tot adevăr se numește. Petrec foarte mult timp prin arhive, în timpul liber caut informații istorice și sunt specializat pe domeniul de securitate și ordine publică în Transilvania.”
Talentul l-a moștenit de la părinții săi, care i-au oferit o educație aleasă
Gabriel-Virgil Rusu s-a născut în Gherla, în urmă cu 48 de ani, într-o familie de cadre didactice. Talentul pentru desen și muzică l-a moștenit de la mama sa, care a fost învățătoare, și care a avut grijă să-i insufle unicului fiu aceste valențe artistice. Singur la părinți, Gabriel a beneficiat de întreaga atenție a familiei și de o educație aleasă. De la tatăl său a moștenit dragostea pentru istorie și a crescut răsfoind colecția Magazinului Istoric:
„L-am făcut fericit pe tata în momentul în care am început să public constant în «Magazin Istoric», în 2003. Primul articol a fost legat de Gherla, eu sunt legat sufletește de orașul meu natal.”
Un pasionat istoric devenit director adjunct al Școlii de Agenți de Poliție din Cluj
În Gherla, Gabriel Rusu a absolvit Liceul Industrial „Petru Maior”. În 1985 a dat examen de admitere la Facultatea de Istorie și Filozofie, unde nu a reușit, pentru că pe vremea aceea era o concurență foarte mare, de 30 de candidați pe un loc. A plecat în Armată, iar la întoarcere i s-a oferit ocazia de a da examen la Școala Militară de Ofițeri de Poliție din București:
„A fost o decizie de moment, am intrat la Școala de Ofițeri, care s-a transformat după Revoluție în Academia de Poliție. În 1994 am terminat Academia și am fost angajat la IPJ Cluj, unde am lucrat în domeniul investigațiilor criminale, timp de 11 ani, din care 8 pe delincvența juvenilă. Din 2004, de când s-a deschis Școala de Agenți de Poliție «Septimiu Mureșan» am dat concurs pentru ocuparea funcției de profesor și apoi pentru cea de director adjunct cu responsabilități în domeniul învățământului.
Școala de Poliție din Cluj a fost înființată în 2004, în țară mai există o singură școală similară, la Câmpina. Prin calitatea actului educațional, în scurt timp am reușit să devenim cunoscuți în țară și în străinătate. În 2011 am obținut certificare de școală europeană, avem relații parteneriale cu 7 instituții de învățământ polițienești europene din Ungaria, Germania, Belgia, Polonia, Cehia și Slovacia.”
De la înființare și până în prezent Școala de Agenți de Poliție din Cluj a pregătit 10 promoții, ce au însumat 2.000 de absolvenți. În calitate de profesor, Gabriel-Virgil Rusu a predat cursuri de investigații criminale și unele cu tematică istorică. Cadrul didactic își găsește motivația și satisfacția muncii la catedră, sentimentul de împlinire, atunci când, în drumurile sale prin țară, îi întâlnește pe foștii elevi, deveniți polițiști, care îl salută cu respect:
„Când mă întâlnesc pe stradă cu foștii absolvenți, iar cei care mi-au fost elevi mă salută, indiferent de localitatea în care mă aflu, am un sentiment că am contribuit și eu cu ceva la formarea lor ca specialiști și ca oameni!”
„În timpul liber mă ocup cu cercetarea istorică”
În paralel cu munca de poliție, Gabriel-Virgil Rusu s-a preocupat și de pasiunea sa pentru istorie, a urmat Facultatea de Istorie și Filozofie din cadrul UBB și masteratul și doctoratul în istorie, cu teza „Urmărirea infractorilor în comitatele ardelene – secolul XVII”. I s-a acordat titlul de doctor „summa cum laude”, cea mai înaltă distincție, între timp a luat și gradul didactic I, expert educațional, și de 3 ani este cadru didactic asociat la Facultatea de Istorie a UBB, în cadrul programului de „Studii de securitate”, unde predă Criminalistică și Sisteme de securitate în Evul Mediu. În timpul său liber, care e destul de limitat, se ocupă cu cercetarea istorică:
„Am publicat 5 cărți: «Vremea Cruciadelor», «Restituiri transilvane. O lume așa cum a fost», «Istorie și civilizație europeană», «Gherla – Cetatea lui Martinuzzi» și «Floarea Pustei», ultima lansată recent. În plus, am mai participat în cadrul unor proiecte editoriale în calitate de coautor la cărțile «Gherla armeană, călător străin în Occident», «Gherla. Istorie, cultură, civilizație» și «Povești despre Cluj», ultima apărută acum, unde am scris despre o crimă comisă în satul Mănăștur în 1582, o analiză de caz a unei posibile erori judiciare, cu titlul «Dreptatea abatelui».”
Autor de benzi desenate
Gabriel-Virgil Rusu e și autor de benzi desenate. A avut expoziții la diverse saloane de benzi desenate din țară, în București, Craiova, Constanța, a publicat peste 30 de lucrări și două albume: „Premiera” și „Porțile creației”. În această toamnă va publica, în colaborare cu Adi Barbu, cel de-al treilea album, „Eternul Adam”, o povestire de 30 de pagini, inspirată dintr-o nuvelă mai puțin cunoscută a lui Jules Verne:
„În desen în primul rând mă inspiră textul, și Jules Verne e o sursă teribilă de inspirație. Dar alte desene mi le imaginez eu. În epoca comunistă era o lipsă acută de imagini și atunci, în lipsa calculatorului, a internetului, încercam să îmi imaginez eu lumi, civilizații extraterestre, sau mă inspiram din trecut, unde existau imagini, fotografii cu cetăți, castele, biserici fortificate, costume de epocă. Povestioare interesante am desenat și în domeniu istoriei, și în cel science-fiction.
Am fost un autodidact în desen. O mare pasiune de-a mea a fost să colecționez reviste Pif și Rahan. Anatomia corpului uman am studiat-o desenându-l pe Rahan de zeci de ori. Deci am învățat singur și sunt un grafician amator, nu unul profesionist. Pur și simplu am făcut mereu asta din plăcere!”
„Știu să cânt toate melodiile Cenaclului Flacăra”
Gabriel-Virgil Rusu a crescut ascultând melodiile Cenaclului Flacăra și astfel s-a îndrăgostit de muzica folk, pe care o cântă în prezent cu vechii prieteni, la ocazii sau chiar și la lansările sale de carte, unde artistul oferă dedicații sub formă de desene celor ce îi savurează scrierile, plus recitaluri de folk, la voce și chitară:
„Știu să cânt aproape toate melodiile Cenaclului Flacăra. În Academie am activat într-o trupă de muzică folk, cu vechii colaboratori, Cornel Pop și Mircea Sabin Rus. Ne mai întâlnim aici în oraș, la școală, și mai cântăm, ne mai aducem aminte de cântece.”
Cheia succesului: lucrul bine făcut, dublat de pasiune
Directorul adjunct al Școlii de Agenți de Poliție „Septimiu Mureșan” din Cluj-Napoca e un polițist demn de a ocupa această funcție pentru că, pe lângă cunoștințele de specialitate și expertiza pe care le poate transmite elevilor săi, are ceva chiar mai prețios de oferit: valoarea exemplului personal. Deși meseria de polițist presupune o oarecare rigiditate în comportament, ea pare a nu limita latura umană a angajaților, ce pot evita uniformizarea prin dezvoltarea potențialului lor de sensibilitate artistică. Pasiunea, indiferent că se manifestă în artă, în cercetare sau în munca de poliție, e, conform comisarului Gabriel-Virgil Rusu, un element fundamental al succesului:
„Sunt un om corect, direct, și cred cu tărie în valoarea fiecărui om. Îmi place lucrul bine făcut, iar dacă meseria este dublată și de pasiune, atunci cu siguranță că aceasta va fi cheia succesului!”
