După ce ieri Ziar de Cluj a publicat materialul: ”Nimic nou pe frontul levigatului de la Pata Rât. Stația de epurare stă, noi cu drag plătim!”, sub semnătura președintelui numit politic la conducerea CJ Cluj, Alin Tișe, a apărut anunțul conformă căruia se solicită autorizație de mediu pentru “proiectul: Lucrări în regim de urgență la depozitul neconform de deșeuri Pata Rât – Stație de Osmoză inversă”.
Din start rămânem cruciți de halul de nesimțire a minciunilor aruncate în spațiul public cu privire la faptul ca Stația urma să fie operațională încă din decembrie anul trecut, maxim februarie anul acesta, când abia ieri s-a supus consultației publice documentați pentru obținerea autorizației de mediu!
După care ne revenim și-i rugăm pe toți cei care ar trebui să fie interesați de “proiectul” privind “stația de epurare levigat pentru eliberarea poluării stabilită în urma declarării situației de urgență conform Hotărârii de Consiliu Județean pentru Situații de Urgență Cluj nr. 9/08.09.2017, pe teren situat în județul Cluj, municipiul Cluj-Napoca și comuna Apahida”, să se ducă la adresa indicată în document și să consulte documentația.
Rugăm organizațiile de mediu, activiștii de mediu, deputații și senatorii clujeni, populația din vecinătatea “proiectului” să consulte documentația și să își exprime opinia cu privire la cum a fost întocmită și dacă reprezintă sau nu o soluție pentru dezastrul ecologic din zonă.
Materialul publcat ieri de Ziar de Cluj în colaborare cu activistul clujean Szakats Istvan și mediatizat ieri seară la NCN Cluj într-o emisiune cu deputatul clujean din partea PSD Cornel Itu, căruia i s-a cerit să notifice această problemă la nivel central (Guvern, Parlament, Ministerul Mediului, Ministerul Sănătății), este extrem de concludent încât să ridice semne de întrebare în legătura cu buna credință a președintelui CJ Cluj în rezolvarea dezastrului ecologic de la Pata Rât.
Deocamdată observăm că NUMAI presiunea OPINIEI PUBLICE îl mai urnește la treabă pe Alin Tișe!
In conformitate cu Hotararea nr. 1076/ 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe:
- ART. 29 (1) Responsabilitatea implicării publicului în etapa de încadrare revine atât titularului sau programului, cât şi autorităţii competente pentru protecţia mediului, conform prevederilor art. 9 – 12.
- (2) În etapa de încadrare titularul planului sau programului publică în mass-media de două ori, la interval de 3 zile calendaristice, şi anunţă pe propria pagină de Internet elaborarea primei versiuni a planului sau programului, natura acestuia, declanşarea etapei de încadrare, locul şi orarul consultării primei versiuni a planului sau programului şi posibilitatea de a trimite în scris comentarii şi sugestii la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului, în termen de 15 zile calendaristice de la data ultimului anunţ.
- (3) În etapa de încadrare autoritatea competentă pentru protecţia mediului anunţă pe propria pagină de Internet decizia privind această etapă şi posibilitatea publicului de a face propuneri de reconsiderare a acesteia în scris, în termen de 10 zile calendaristice de la data anunţului, la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului. Decizia finală se aduce la cunoştinţă publicului prin afişarea acesteia pe pagina de Internet a autorităţii pentru protecţia mediului competente.
PS: Pentru corectă informare cu privire la minciunile grosolane azvârșite în spațiul public dinspre președinția CJ Cluj, spicuim dintr-un comunicat remis presei la 1 noiembrie 2017. Conclusiile le trageți singuri:
“Inițial, prin hotărârea nr. 9 din 08.09.2017, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență și toate celelalte instituții cu atribuții în domeniu au apreciat situația ca fiind una de urgență și că pentru remedierea acesteia se impun a fi luate de Consiliul Județean o serie de măsuri în regim de maximă urgență.
Ulterior, prin hotărârea nr. 15 din 19.10.2017, același Comitet pentru Situații de Urgență s-a răzgândit și a decis nu numai că nu se impune declararea stării de alertă ci, mai mult, că nici măcar nu s-a dovedit existența unei situații de urgență?!? Întrebarea ar fi: de ce oare s-a mai constituit CJSU, dacă nu era o situație de urgență, câtă vreme, potrivit legii, acesta se constituie doar în astfel de cazuri?! În plus, Consiliul Județean Cluj semnase deja în data de 16.10.2017 contractul de închiriere a unei stații de osmoză inversă menită să rezolve problema poluării.
Până la sfârșitul acestei săptămâni va fi finalizată expertiza care va indica cu exactitate cauzele alunecării și va stabili măsurile care se impun.
Având în vedere că instituțiile competente, membre ale CJSU, inclusiv Garda de Mediu, Agenția de Mediu, Apele Române ș.a.m.d. apreciază că nu s-a dovedit situația de urgență, Consiliul Județean va continua, conform contractului de finanțare cu fonduri europene, respectiv a contractului de lucrări încheiat cu antreprenorul, procesul de închidere și ecologizare a rampelor neconforme de deșeuri din județ, inclusiv a celei de la Pata Rât.
În contextul în care Apele Române susțin că nu e vorba de o poluare accidentală ci de una continuă și istorică ce datează încă din anii 2000, se pune întrebarea de ce Apele Române nu au luat măsuri concrete în tot acest interval? În același timp, care sunt măsurile pe care le-au impus fostului administrator al rampei pentru a se stopa această poluare, respectiv pentru a se înlătura efectele ei? Asta, întrucât Consiliul Județean a preluat rampa de la Pata Rât, în vederea închiderii, la jumătatea anului 2015. Mai mult, în pozițiile publice exprimate, Apele Române afirmă că autorul poluării e Consiliul Județean deși nu există nicio expertiză care să stabilească poluatorul, cauzele și responsabilii.
Având în vedere situația existentă, Consiliul Județean va solicita implicarea tuturor autorităților centrale cu atribuții în domeniu, respectiv Comitetul Național pentru Situații de Urgență, Ministerul Mediului, Ministerul Afacerilor Interne, Garda Națională de Mediu, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Administrația Națională Apele Române. ș.a.m.d.”