Municipiul de 5 Răchițele s-ar afla din nou printre primele 10 într-un Top al orașelor din Europa în ceea ce privește calitatea vieții. Cel puțin așa a scris Primul Răchițelean al Urbei pe pagina lui personală de Facebook și ca atare, fără nicio întrebare (factura nu are decât consemnări), presa de chitanțier (atât locală, cât și centrală, mai ales tembeliziunea Pro TEMBEL).
Prin urmare, din ambuteiajele de pe arterele publice, din putoarea de la Pata Rât, din praful șantierelor veșnic neterminate, Uniunea Europeană (chiar dânsa) ne transmite că ne-am afla în top alături de Copenhaga, Geneva sau Zurich.
Creșteri privind captură despre ”calitatea vieții” de pe pagina de Facebook a lui Emil Boc în care ne-am situa pe locul 3 în Top, în fața amărâților din Roma, Munchen, Barcelona șamd (niște săraki, vai mama lor!)
Rapid Întâiul mingicar al Urbei a luat o dală de pe malul Someșului să se bată cu ea în piept:
”Ultimul raport publicat recent de Comisia Europeană cu privire la calitatea vieții în orașele europene plasează municipiul Cluj-Napoca în primele 10 din Uniunea Europeană, alături de orașe din Elveția, Danemarca, Olanda, Polonia, Germania și Portugalia – anume: Zurich, Copenhaga, Groningen, Gdansk, Leipzig, Stockholm, Geneva, Rostock, Braga.
Din cele 83 orașe cuprinse în raportul U.E., calitatea vieții în Cluj-Napoca a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri față de acum 5 ani, Clujul fiind depășit de doar două orașe din Polonia.
De asemenea, 73% dintre membrii comunității consideră că este ușor să îți găsești o slujbă bună la Cluj-Napoca. Din această perspectivă Clujul se clasează pe locul II în U.E., pe primul fiind orașul Praga.
Municipiul nostru este în același timp unul dintre cele mai sigure orașe din Europa și unul dintre cele mai bune orașe în care să locuiești pentru persoanele de vârsta a III-a.
74% dintre membrii comunității au încredere în oameni. Toate acestea demonstrează că eforturile de colaborare între instituțiile publice, mediul privat, mediul academic și societatea civilă dau roade, spre beneficiul cetățenilor”
Dar ia să vedem ce avem noi aici, dacă citim cu atenție și, și pricepem limba engleză, suficient de mult încât să înțelegem și ce ni se spune în Raportul Comisiei Europene (a, și să fim cu adevărat sociologi, nu pupincuriști):
- în primul rând NU vorbim despre un TOP EUROPEAN, ci despre un top al câtorva oraşe care, cel mai probabil, au solicitat sau, în cel mai bun caz, doar au acceptat, să facă obiectul unei statistici.
- și NU vorbim un TOP ALCALITĂȚII VIEȚII (băi, facturieriștilor, mai citiți un DEX, ceva!), ci despre unul al PERCEPŢIEI de către cetăţenii respectivelor comunităţi, a CALITĂȚII VIEȚII din orașele lor. Iar în cazul Orașului de 5 Răchițele a fost întocmit pe baza răspunsurilor a doar 5% dintre oamenii a căror contactare s-a încercat. Cam fix câți ar fi în ”bocărie” plus partidul de sinecurițti PDL al PNL Cluj.
- în cazul Cluj-Napoca, au existat peste 57.000 tentative de intervievare şi s-au reuşit 890 de interviuri complet
- proporţia persoanelor care au refuzat să răspundă la interviu a fost de peste 75%
- interviurile complete luate în calcul pentru rezultatele finale au reprezentat 5,1% din tentativele de intervievare.
- în print-screen, fila ”metodologică” de pe site-ul Eurostat, cu nişte chenare pe care le-am adăugat, pentru o mai lesnicioasă înţelegere.
- Sau, ca să îl cităm pe primarul #emilboc : „pentru corecta informare a populaţiei”.
Sursa: Dumitru Cornel Vilcu
Tot spre #corecta_informare_a_populației, 2% e marja de eroare toleratã la orice tentativă de sondare. Pntru prelucrarea celor 5% dintre clujeni unde spumele mării scrie care e marja de eroare? Apoi, care este eşantionul necesar pentru a valida rezultatul cã, din nou, nu se vede nicãieri. Adicã, să tratuc pentru presa de chitanțier țe tembeliziunea Pro TEMBEL: câţi subiecţi trebuiau sã rãspundã pentru ca acest CATI sã fie consistent şi relevant? Care sunt ponderile care s-au calculat în eşantion: vârstă, gen, educaţie, profesie, situaţie economicã, rezident, tranzitant șamd, cã dacã rãspund numai cărătorii de geantă ai lui Boc nu-i prea bine, cum nici bine nu e dacã rãspund numai şomerii. la fel cum nu e bine să răsoundă numai funcţionarii publici, femeile, bãrbaţii șamd. Cã de aceea suntem în top zece!
E ca la Radio Erevan și ca în bancul de mai jos:
Ion şi Vasile la priveghi la Gheorghe.
– Ui, mă la Gheorghe ce frumos îi, zice Vasile.
– No, bine, mă, de doo zile doar stă acolo, fără să bea nimic.
Fix așa este și cu ”calitatea vieții” din Cluj-Napoca pe care Primul Răchițelean al Urbei și-o prinde-n piept periodic. Asta lângă alte ”cocorații” la fel de false despre cel mai rezilient și verde oraș, cel mai pur aer din universal cunoscut, tot felul de căcaturi. Unde este loc de ”lipeală” de imagine, hop și ”căpușa politică” Boc. Unde nu, nu. A luat-o în freză U Clujpe teren propriu de la Oțelul Galați? A dispărut și Boc din peisaj. Dar apare imedia, nu vă speriași: pregătește ca la ”Cântarea României” de ”10 Pentru Cluj”, unde are să premieze și cei mai productivi sugari. Nu are el 10 ”blonde” la activ, numai 4, că ar fi avut și categoria ”10 pentru blonde” (dar vă voi ține la curent cu mascarada politică de imagine făcută tot pe banii voștri, ai prostoilor).
Revenind la MINCIUNA recentă, vorbim despre palavragiul care de ani buni nu mai livrează decât OSĂ (facem, dregem, suntem în grafic, am înțepenit la 99%) și numai betoane, dale, praf, noxe, Urbanism de Cumetrie, șmenărie grosieră în numiri de partid la suptul banilor publici în sinecuri, lucrări de cea mai proastă calitate posibilă cu firmele de casă.
Și toate acestea, pălăvrăgeala și OSĂ-ul și rispipa banilor publici în conturile firmelor de cumetrie și în buzunarele agreaților de la partid (fotografii, șoferii, cărătorii lui de geantă), se fac din banii prostoilor de clujeni și ai celor care tac și înghit și se ascund de vot, dar mai ales a celor care se mulțumesc cu suptul unei subvenții, cu luminițe, poleială, artificii și cu mândria de a fi ieșit din mamele lor la ”Cliuuuuj”. Care se muțumesc cu ”caritasuri” și ”untoalde”. Mai nou, cu cea mai scumpă Planetă de Crăciun din lume ca prețuri (raportat la ofertă și puterea de cumpărare).
Vorba ”emberului” Szakats Istvan:
”Ospătarul Emil servește deja cu succes o generație întreagă de boieri (spre exemplificare, vezi promoția Banca Transilvania (Cuvioșii Frați Așchilean, aș mai pomeni eu). Le aduce acestora platouri întregi de dări, recvirate de la arendași de către Domnitorul Boc.
Iar când o să plece, nu o să plece primul Domnitorul Boc. Primul o să fie dat afară ospătarul Emil.
Marii Boieri deja vor și mai mari afaceri și și mai mult profit, iar acestea cer centuri palpabile, conexiuni la autostradă în spațiul fizic, mobilitate urbană reală, digitalizare de facto. Viitorul glorios dar fictiv al aproape cvadriplului Boccian îl mai umflă, poate, pe electoratul nominal la ficat, dar nu ține de foame marilor afacerișți din ”selectorat”.
Așa că aproape cvadriplul Boc s-ar cădea înlocuit – ceea ce echivalează cu plecarea protagonistului – ospătarul Emil / Domnitorul Boc.
Atunci când a suna ceasul, necesitatea plecării ospătarului Emil va fi adaptată și pe limba electoratului nominal. Acestuia i se va explica că aproape cvadriplul Domnitorului Boc este însuflețitor, dar nu și destul de performant, pentru că lipsa stânjenitoare a ctitoriilor (multe promise și tot nerealizate de aproape două deceni) deja i-a împiedicat pe clujeni să trăiască ȘI mai bine și să fie ȘI mai bogați. Iar clujenii (și pentru că în fiecare colcăie de fapt un mic boier wannabe, Stockholm-syndrom style) o să rezoneze cu mesajul. Clujenii, desigur, nu doar MERITĂ, ci și MERITAU mai bine.
Iar retorica cu “calitatea vieții” dezvoltată de protocroniștii de curte ai lui Boc are aici și un rol de paratrăznet politic. Prin controlul politic al articulării conceptului, regimul Boc reușește să “mute poarta în timpul meciului” într-un mod abil, făcând tragerea la răspundere de către electoratul nominal, mai dificilă. Dar problema este că vârful selectoratului (care de fapt contează) își definește singur “calitatea vieții”, pe bilanț / balanță și indicatorii la bursă.”
Prin urmare, pentru bocalăi e fain să citească la presa de chitanțier (pentru care e productiv, că emite factură) și să vadă la Pro TEMBEL (pentru care e de sute de ori mai productiv, că acolo factura-I groasă, nu firmituri ca pe local), materiale despre cea mai cea a noastră și numai a noastră ”calitate a vieții”.
Ce să înțeleagă bocalăul că pe banii lui e mințit?
Zice că noi mințim.
Că altă treabă nici nu avem.
În orice caz, citind ce zice amicul Szakats Istvan în prisma alegerilor din 2024, se pun două întrebări: va fi suficient de nemulțumit ”selectoratul” clujean de neperformanțele aproape cvadriplului OSĂ? Promite piccolo-ul ”Boc aproape V” să fie mai energic?
Dacă da, noul vechi băiat (sau piccolo-ul pe carel vrea în locul lui) poate să vină să ia comanda și între 2024 și 2028.
Caricatură de Mihai Stănescu