Ziar de Cluj este deseori târât în justiție de către cei care se simt ”lezați” în ”onoarea nereperată” de dezvăluirile din materialele publicate. Din păcate, judecătorii clujeni ar trebui să citească mai des ”1984” și ”Ferma animalelor” pentru a înțelege ceea ce sctia Orwell: ”Material de presă este ceea ce cineva scrie și altcineva face tot posibilul să nu apară. Restul e publicitate”. Și atunci poate ar înțelege (cei care mai au strop de profesionalism în ei) cât rău produc atunci când se prăvale ”cu daune” peste ziariști și firmele editoare, care e complicitatea lor cu cei care abuzează de justiție când consideră că ce-au furat, sau au comis și este demonstrat ca atare reprezintă insultă și calomnie (ca norocul că nu mai o pot face decât în ”civil”). Ce-i drept, deseori, am primit ”decisiva” din cauza cuvintelor mai ”apăsate” folosite în a drescrie hoțiile și abuzurile, crezând în continuare în libertatea de expresie și în ceea ce CJUE și Curtea Europeană a Drepturilor Omului consideră a fi un drept al nostru, acela de a folosi tușe mai groase în descrierea faptelor reprobabile. Dar până se educă o parte dintre judecătorii clujeni, să ne bucurăm că mai există dintre cei care înțele aceste lucruri.
- Intentarea unor procese în instanțele de judecată împotriva jurnaliștilor și a instituțiilor media a devenit o strategie folosită din ce în ce mai des de anumite persoane vizate de investigații jurnalistice, pentru a descuraja, intimida și reduce la tăcere presa. Avocata Mihaela Chiș a încercat să joace această carte, după ce Gazeta de Cluj a dezvăluit că Primăria Valea Ierii a plătit, în perioada iulie 2021 – decembrie 2022, peste 240.000 de lei în schimbul serviciilor de consultanță juridică.
Mihaela Chiș a solicitat magistraților de la Judecătoria Cluj-Napoca să emită o ordonanţă preşedinţială prin care să dispună obligarea Gazeta de Cluj să retragă de pe site articolul intitulat „Primăria Valea Ierii bagă sute de mii de lei anual în buzunarul unui avocat, pe motiv că are probleme cu Curtea de Conturi”. Din fericire, instanța a înțeles că presa este un pilon principal într-o societate democratică, că jurnaliștii sunt în slujba interesului public și a respins cererea formulată de Mihaela Chiș ca neîntemeiată.
Peste 240.000 de lei încasați de la Primăria Valea Ierii
Povestea a început în luna ianuarie a acestui an, când am formulat o cerere în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public prin care am solicitat Primăriei Valea Ierii să-mi transmită cu cine a încheiat contracte și câți bani a plătit pentru servicii de consultanță juridică, în perioada 1 ianuarie 2018 – 25 ianuarie 2023. Din informațiile comunicate de Primăria Valea Ierii rezultă că în perioada menționată au fost încheiate un număr de 29 de contracte, ultimele două fiind încheiate cu „Cabinet Individual de Avocat Chiș Adina Mihaela”. Potrivit anexei, la data de 02 iulie 2021 a fost încheiat un contract cu „Cabinet Individual de Avocat Chiș Adina Mihaela”, s-a stabilit un onorariu de 70 euro/oră, fiind achitată suma de 12.919 lei/lună în anul 2021. Din anexa atașată de Primăria Valea Ierii nu reiese data la care a fost modificat contractul, fiind menționată dosar suma plătită către cabinetul de avocatură, respectiv 14.937 lei/lună în anul 2022. Mai mult, potrivit informațiilor furnizate de Primăria Valea Ierii, în perioada 30 ianuarie 2018 – 20 mai 2021, instituția a plătit în total suma de 65.400 de lei consilierilor juridici angajați.
După publicarea informațiilor, avocata Mihaela Chiș s-a arătat profund deranjată că mi-am permis să arăt sumele de bani pe care le-a încasat de la o instituție publică și a început să lanseze amenințări că mă va acționa în instanță dacă nu șterg materialul în cel mai scurt timp, fără să solicite publicarea unui drept la replică sau să indice unde s-au strecurat „erorile” pe care le invoca.
În motivarea cererii, Mihaela Chiș a arătat că „Pârâții au instigat la ură și revoltă; Răstălmăcirea crasă a informațiilor procurate de pârâta Beţu Camelia şi Gazeta de Cluj evidențiază limpede intenția sa de a stârni revolta publică, prin denigrarea subsemnatei. (…) Pârâții nu au urmărit să furnizeze informații de interes public”. În acest sens, instanța a arătat foarte clar că modul în care o instituție publică toacă banii contribuabililor este fără doar și poate o informație de interes public.
Chiș susține că un coleg de breaslă a „încasat sume însemnate, fără o justificare palpabilă”
Avocata Mihaela Chiș a invocat faptul că scopul materialului era acela de a o defăima, deoarece nu am precizat și sumele încasate de ceilalți consilieri juridici angajați de Primăria Valea Ierii. Pentru a-și susține afirmațiile, aceasta a trecut la acuzații la adresa colegilor de breaslă, arătând că „în baza contractului de asistență juridică încheiat între unitatea administrativ-teritorială şi Cabinetul de Avocat Dan Ioan Oniga, forma de exercitare a profesiei a încasat sume însemnate, fără o justificare palpabilă, respectiv suma de 44.900 lei, obținută prin însumarea valorilor de la pct. 1, 2, 5, 10 – 15, 17 – 20, 26 – 27”. Suma la care face referire Mihaela Chiș a fost plătită de Primăria Valea Ierii în decursul a trei ani și jumătate, iar aceasta a încasat aceiași bani în decursul a trei luni.
„Totodată, intenția de defăimare, de care au fost ghidați pârâţii, este dovedită și de împrejurarea că subsemnata am fost singura vizată de articolul de presă, deși tabelul transmis de către Comuna Valea Ierii cuprindea şi alte contracte de asistență juridică, în temeiul cărora, s-au perceput sume semnificative.”, a motivat Mihaela Chiș. Mai mult, potrivit contractului încheiat între Cabinetul Individual de avocat Chiş Adina Mihaela și Primăria Valea Ierii onorariul era de 70 de euro/oră, fiind stabilit şi un onorariu de succes de 20% în cazul în care valoarea obiectului, individualizat prin împuternicirea avocaţială, va fi mai mare de 50.000 lei. La data de 20 februarie 2022 a fost încheiat un act adiţional la contractul de asistenţă juridică prin care a fost stabilit un onorariu fix de 70 de euro/oră, ce urma a fi majorat la începutul fiecărui an calendaristic, cu suma de 20 EUR. Mihaela Chiș a susținut în fața instanței că onorariul nu a fost majorat cu 20 de euro în anul 2023. De asemenea, aceasta a afirmat că au fost diminuate în mod constant numărul de ore facturate, prin comparaţie cu numărul de ore lucrate.
Din tabelele anexate în cuprinsul cererii de emitere a ordonanței președințiale reiese că avocata Mihaela Chiș a pontat foarte strict până și discuțiile telefonice purtate cu primarul Dorin Nap, fiind consemnat în raportul întocmit: „Vorbit cu domnul Primar Nap Dorin: 12 minute”.
Consilierii din Valea Ierii, revoltați de valoarea sumelor plătite avocatei Mihaela Chiș
Problemele legate de suma de bani pe care Primăria Valea Ierii a plătit-o avocatei Mihaela Chiș a fost îndelung discutată în ședințele Consiliului Local, fapt care reiese din procesele verbale. Mai precis, la data de 23 februarie 2022, cu un an înainte de redactarea materialului jurnalistic pe care Mihaela Chiș a dorit să-l vadă înlăturat, consilierii locali au susținut că până la acea dată a fost plătită suma de 150.000 de lei, arătând că înainte de încheierea contractului cu aceasta, într-o perioadă de 8 ani s-a plătit suma de 80.000 de lei pentru servicii de consiliere juridică. Din procesul-verbal încheiat cu ocazia desfăşurării şedinţei ordinare a Consiliului Local Valea Ierii din data de 23 februarie 2022 reiese că avocata Mihaela Chiș a fost chemată la ședință pentru că au fost cheltuiți prea mulți bani pentru activitatea acesteia și chiar ea a fost cea care a cerut emiterea unei HCL pentru diminuarea sumei.
„Am înțeles că m-ați chemat deoarece sunt prea mulți bani cheltuiți cu activitatea mea. V-am adus o parte din dosare pentru a le vedea. Lucrez foarte multe ore. De ce până în august nu a fost problemă. 50 de ore am lucrat pentru doamna Ica. Probleme de recuperare impozite, probleme cu Tazman. Apoi probleme cu actul de căsătorie și raportul Curții de Conturi. Nu s-au făcut titluri executorii, nimic. După ce am început implementarea raportului C.C. sunt probleme cu onorariul. Nu am declarat apel la actul de căsătorie. În dispozitivul hotărârii scrie că, Consiliul Județean a făcut apel. La Turda a fost proastă hotărârea. Ica mi-a râs în față. Am fost la discuție cu DJEP. Am promovat o acțiune dispusă de DJEP. Totul e sub semnul întrebării și a minciunii. Investesc timp și ore. Emiteți HCL de diminuare a sumei.”, a transmis avocata Mihaela Chiș, potrivit procesului verbal.
La acea dată, consilierul local Lavinia Duma a declarat următoarele: „Ați făcut abuz. O să se demonstreze. Să cereți atâția bani! În 8 ani s-au plătit 80.000 lei. Acum într-un an și jumătate 150.000 lei.”. Și consilierul local Pețan Vasile s-a arătat deranjat de modul în care au fost cheltuiți banii publici: „Am sumele aici de la contabilitate. Lucrați dar sumele sunt prea mari. Nu ar trebui sumă/oră. M-am interesat, putem cere un expert de la barou care să ne spună dacă sunt justificate orele. Nu-i finalizat nici un dosar. Știu că durează dar sunt 1,5 ani”.
Mai mult, potrivit procesului-verbal încheiat cu ocazia desfăşurării şedinţei ordinare a Consiliului Local Valea Ierii din data de 21 aprilie 2023, a fost discutat un Proiect de hotărâre privind aprobarea unui act adițional la contractul de asistență juridică încheiat cu Cabinetul Individual de Avocat Chiș Adina Mihaela.
Primarul Dorin Nap a arătat următoarele: „Doamna avocat a răspuns solicitării noastre de renegociere și propunerea dânsei este de 6800 lei/lună + TVA.”.
Consilierul local Valeria Sarvadi a susținut următoarele: „Nu-i corect să ne trimită în ultimul moment iar ceea ce scrie e jignire pe față. De o lună a avut timp să trimită. Cât avem de plată pe martie?”
Potrivit procesului verbal, primarul Nap Dorin a afirmat că îi va propune avocatei Mihaela Chiș un contract lunar în valoare de 3000 de lei + TVA.
„Se va trimite o adresă în care se va propune contract lunar de 3000 lei + TVA pentru finalizarea proceselor începute. Dacă nu este de acord, cu data de 1.05.2023 contractul de asistență juridică va înceta. Să răspundă în 3 zile.”, a transmis primarul Dorin Nap. La finalul lunii trecute, a avut loc o nouă ședință a Consiliului Local Valea Ierii, iar din procesul verbal publicat pe site-ul instituției reiese că avocata Mihaela Chiș nu a fost de acord cu salariul lunar de 3000 de lei.
„Am văzut adresa noastră trimisă d-nei avocat precum și răspunsul că nu este de acord cu suma de 3000 lei+TVA/lună și fără onorariu de succes.”, a declarat consilierul local Vasile Pețan.
Contactat telefonic, primarul Dorin Nap ne-a comunicat că până la acest moment contractul de asistență juridică încheiat cu Cabinetul Individual de Avocat Chiș Adina Mihaela nu a fost reziliat, urmând să fie discutate aceste aspecte în următoarea ședință de Consiliu Local.
Instanța a dat dreptate jurnaliștilor Gazeta de Cluj
Magistrații de la Judecătoria Cluj-Napoca au reținut faptul că articolul care face referire la sumele de bani încasate de avocata Mihaela Chiș a avut la bază informaţii furnizate de către Primăria Comuna Valea Ierii, reprezentând o bază factuală. Mai mult, în motivarea cererii, Mihaela Chiș s-a arătat nedumerită în legătură cu metoda de calcul pe care am folosit-o pentru a ajunge la suma de peste 240.000 de lei, iar instanța a dezvăluit „misterioasa” formulă de calcul utilizată.
„CEDO a considerat că jurnaliștii trebuie să aibă libertatea de a face reportaje despre evenimente pe baza informațiilor obținute din surse oficiale fără să le fi verificat (…) În acest sens, afirmaţia că „în perioada iulie 2021 – decembrie 2022, avocata Adina Mihaela Chiș a încasat peste 240.000 de lei (aproximativ 50.000 de euro) de la Primăria Valea Ierii” este bazată, în mod rezonabil, pe poziţiile nr. 28 şi nr. 29 din tabelul comunicate de către primărie, din care se poate observa că, prin înmulţirea sumei de 12.919 lei cu o perioadă de 6 luni (iulie 2021 – decembrie 2021) şi a sumei de 14.937 lei cu o perioadă de 12 luni (ianuarie 2022 – decembrie 2022) rezultă suma de 256.758 lei, adică „peste 240.000 lei” sau 52.399 EUR la un curs de 1 RON = 4,9 EUR, adică „aproximativ 50.000 eur”, sens în care aceste afirmaţii nu pot fi apreciate drept exagerări realizare cu rea-credinţă, în lipsa unei baze factuale. (…) De asemenea, reclamanta avea posibilitatea de a solicita un drept la replică, potrivit art. 2.7.2 din Codul Deontologic, drept pe care aceasta nu a probat că l-a solicitat, singurele solicitări adresate pârâtelor fiind cele de înlăturare a articolelor de presă, nu de corectare a presupuselor erori ori de publicare a unui drept la replică.”, se arată în motivarea instanței.
„Articolele urmăresc informarea cetăţenilor despre modul în care sunt alocate fondurile publice ale comunei”
Instanța a arătat, de asemenea, că „informaţiile cuprinse în cele două articole criticate, în mod neechivoc acestea nu cuprind aspecte legate de viaţa intimă a reclamantei, ci vizează activitatea sa profesională, aspect abordat în mod conex, obiectul principal al celor două articole fiind modul în care sunt cheltuiţi banii publici ai Primăriei Comunei Valea Ierii, aspecte de interes public pe plan local, cu precădere pentru locuitorii unităţii administrativ-teritoriale şi a localităţilor din jur, element ce justifică apariţia articolelor în două publicaţii de interes local. Instanţa apreciază că articolele urmăresc informarea cetăţenilor despre modul în care sunt alocate fondurile publice ale comunei şi nu conţin insinuări tendenţioase ori atacuri la persoana reclamantei, singurele informaţii fiind cele că reclamanta a încheiat un contract de asistenţă juridică cu primăria, că scopul acestor contracte este de a apăra primăria în litigiile cu Curtea de Conturi, că reclamanta, în calitate de avocat, a încasat o anumită sumă, precum şi faptul că, potrivit surselor jurnalistice, există o legătură între primarul Nap Dorin şi reclamantă, fără a se realiza detalieri sau aprecieri cu privire la natura acestei legături. (…) Din probatoriul sumar administrat în cauză, instanţa nu a reţinut încălcarea de către pârâte a unor dispoziţii de deonotologie jurnalistică şi nici răspândirea unor informaţii false, defăimătoare, cu rea-credinţă. Potrivit CEDO, într-un sistem democratic, acțiunile sau omisiunile guvernului trebuie să fie situate sub controlul atent nu numai al puterilor legislative și judecătorești, ci și al presei și opiniei publice
În final, având în vedere că articolele criticate nu depăşesc doza de exagerare permisă jurnaliştilor, includ informaţii clare, bazate pe informaţii furnizate de surse ori de insituţiile statului, nu prezintă opinii personale sub formă de afirmaţii factuale, nu utilizează cuvinte sau expresii jignitoare la adresa reclamantei, vizează un subiect de interes public local şi cuprins inclusiv răspunsul persoanei vizate în principal de articole, respectiv primarul Nap Dorin, instanţa apreciază că înlăturarea acestor articole până la soluţionarea unei acţiuni asupra fondului cauzei nu este proporţională cu eventualele prejudicii cauzate reclamantei şi ar reprezenta o gravă încălcare a libertăţii de exprimare a pârâtelor, ce poate descuraja, în viitor, exercitarea rolului presei de „câine de pază al democraţiei” şi ar afecta posibilitatea cetăţenilor de a se informa asupra unor subiecte de interes public. Reclamata avea posibilitatea de a solicita pârâtelor publicarea unui drept la replică, măsură ce ar fi permis cetăţenilor să analizeze poziţia reclamantei în raport cu susţinerile din articolele de presă fără a afecta libertatea de exprimare, respectând astfel necesitatea unor măsuri proporţionale.”