In decursul mileniilor, fiintele omenesti au evoluat fie drept culegator (si mai tarziu ca agricultori), fi ca vanatori (si mai tarziu crescatori de animale), introducand astfel in alimentatia lor produse de origine atat vegetala cat si animala; ca atare, aparatul nostru digestiv este dotat pentru digerarea si asimilarea ambelor categorii de alimente.
Diferitele tipuri de carne sunt mai mult sau mai putin digerabile, in raport cu continutul lor de lipide (grasimi); pentru a spori digerabilitatea, se poate inlatura grasimea (partea alba a carnii de bovine si porcine) sau pileita (de la carnea de pasare). Vanatul are in mod natural o carne saraca in grasimi.
Oricum, nu este bine sa mancam multa carne la aceasi masa si, cu atat mai putin s-o mancam fara nimic altceva. Intestinul nostru nu are suficienta aciditate pentru a descompune o cantitate mare din care cauza se pot produce fenomene de putrefactie cu degajare de gaze; nefiind un aliment bogat in produse reziduale, carnea nu contribuie la mobilitatea intestinului.
Pestele este carnea cea mai usor de digerat, gratie tesutului conjunctiv redus, se mesteca mult mai usor si, prin urmare, poate fi atacat cu mai multa usurinta de catre sucurile gastrice.
Pe masura ce inaintam in varsta, laptele devine tot mai putin digerabil, deoarece se diminueaza productia de lactaza in intestine, aceasta fiind enzima destinata digerarii lactozei, dizaharida continuta in lapte si care, pentru a fi absorbita, trebuie descompusa in doua zaharuri, si anume galactoza si glucoza. Acest fenomen de natura fiziologica se explica cu usurinta daca ne gandim ca laptele este un aliment legat de primele luni din viata omului.
Unul dintre cele mai obisnuite moduri de consumare a laptelui este cappuccino. Trebuie insa sa stim ca imbinarea laptelui cu cafeaua are drept rezultat o durata foarte mare de digerare, intrucat se produce tanatul de albumina, care se digera in cel putin trei ore.
Iaurtul reprezinta alimentul care permite utilizarea proprietatilor nutritionale ale laptelui, excluzand aspectele sale negative. El deriva din laptele fermentat prin actiunea a doua bacterii (Lactobacillus bulgaricus si Streptococcus thermophilus) care, in timpul procesului de fermentatie, digera o buna parte din caseina, proteina din lapte. Fiind practic un lapte predigerat, iaurtul necesita un efort minim din partea aparatului gastrointestinal; in plus, normalizeaza dezvoltarea bacteriilor intestinale care lupta impotriva infectiilor.
Branza este un aliment foarte hranitor, in special dupa o perioada lunga de fermentare, deoarece contine un procent ridicat de grasimi. Acestea incetinesc mult digestia, facandu-ne sa reflectam daca nu cumva gresim servind branza la sfarsitul mesei.
Perioada de digerare a oualor depinde de modul in care sunt preparate; cel mai bine este sa le mancam moi sau fierte fara coaja, adica avand galbenusul crud si albusul coagulat, deoarece in acest caz, timpul de digerare este de cca o ora si trei sferturi, in timp ce sub forma prajita (ochiuri sau omleta), ele se digera in cca trei ore. Inceea ce priveste ouale tari, ele pot forma sulfura feroasa, o substanta care poate fi toxica pentru organism.
Legumele nu pot fi digerate crude, deoarece contin factori indigesti, care se elimina numai dupa o preparare indelungata la cald. Odata ce nu au fost gatite, singura problema pentru digestia lor o reprezainta surplusul de gaze intestinale. Acest surplus apare in primul rand cand datorita oligozaharidelor, compuse din 3-5 molecule zaharoase, legate intre ele intr-un mod care face ca stomacul sa nu le poata digera; dupa ce trec nedigerate in intestine, acolo sunt atacate de bacteriile care le descompun, gazele fiind o consecinta a acestei proceduri.
Cantitatea de gaze degajate este proportionala cu cantitatea de oligozaharide, care difera de la o legume la alta; astfel, fasolea alba de Spania, atat de aspectuoasa, produce gazele cele mai neplacute, in timp ce gazele produse de arahide sunt mai putin suparatoare. Folosirea unor plante aromatice, cum este anasonul, tarhonul sau ghimbirul, conduce la diminuarea producerii de gaze intestinale.
Cerealele constituie cel mai important aliment vegetal, fiind alimentul de baza pentru majoritatea locuitorilor planetei. Rafinarea lor, desi este utila in vederea unei conservari de lunga durata si le face mai usor de digerat, inlatura insa multe dintre elementele lor nutritive. In speta, eliminarea fibrelor alimentare conditioneaza negativ functionarea aparatului digestiv.
Categoria grasimilor se divide in grasimi propriu-zise si uleiuri. Grasimile propriu-zise sunt cele care, la temperatura normala se afla in stare solida, in timp ce uleiurile, in marea lor majoritate de origine vegetala, la aceasta temperatura sunt lichide. Digerarea grasimilor este de durata mai lunga in raport cu alte alimente.
Zarzavaturile sunt in general usor de digerat (cu unele excepti, cum ar fi varza, ardeii, castravetii, vinetele etc.) si gratie volumului pe care il au contribuie rapid la producerea senzatiei de indestulare. Cea mai buna metoda de preparare este prin fierbere in aburi, deoarece prin comparativee cu fierberea obisnuita, determina o pierdere mai mica de vitamine si substante minerale. Aproape toate fructele se digera usor.
Cantitatea de apa calculata ca fiind necesara zilnic unei persoane adulte este de 1,5 l (avand in vedere si apa continuta in alimentele ingerate), dar in mod natural aceasta cantiate poate varia considrabil potrivit climei, tipului de alimentatie si efortului legat de munca si de activitati sportive.
Apa nu ar trebui bauta prea rece pentru a nu cauza deranjamente ale aparatului gastrointestinal, in special atunci cand acesta se afla in plina activitate digestiva: digestia are nevoie de caldura.