Editorial

Despre respectarea legii trebuie discutat, întotdeauna în integralitatea ei, nu cu jumătăți de măsură și nu numai despre partea care ne convine

Anul trecut am fost pe stadion la Untold și vreau să zic că la fiecare bas mă cam durea plexul solar. Mi-am zis și atunci, o zic și acum: ar trebui gândită o rețea anti-fonică în jurul stadionului. În rest discuția nu se poartă la a sta sau nu acasă pe perioada unui festival sau concert, cât la a respecta legile. Și dacă legile zic că între orele și orele nu se dă „zgomotul” tare, cine suntem noi (voi) să facem (faceți) apologia infracțiunii? Dincolo de alte discuții despre festival (oportunitate, țărănitate, bani publici pentru a face afaceri un privat șamd), cu un an înainte de anul trecut, cu atât mai mult în acest an, se știa că vor fi probleme cu gălăgia și nimeni nu s-a gândit o soluție, nu a schițat un gest și în favoarea a ceea ce Emil Boc numește „minoritate tăcută”. Că toți sunt preocupați să-și numere biștarii sau voturile (ce le iese).

Așa că să purtăm discuțiile la nivelul legii și la ce anume prevede aceasta – ce protecție oferă inclusiv “minorității tăcute” din jurul Untold. De fapt, despre respectarea legii trebuie discutat, întotdeauna în integralitatea ei, nu cu jumătăți de măsură și nu numai despre partea care ne convine.

Asta dacă sunteți capabili să priviți dincolo de mațul vostru, să gândiți și să realizați că va veni o zi în care chiar voi veți fi fiind “minoritatea tăcută”.

În ceea ce privește Untoldul de anul trecut, am fost în fiecare seară, inclusiv la închidere. Așa că pot aprecia și judeca ceea ce am văzut. Sincer, cel mai fain spectacol a fost cel al tinerilor care au dansat de s-au rupt în figuri. Admirabili și punct.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *