Despre separația puterilor în stat s-a mai scris. Despre cum se separă stările de agregare în fizică (și vițăvercea) de asemenea. Azi doctor în comunicate Alin Tișe a ținut un curs despre separarea Levigatului de la Pata Rât în Aula Magna a Consiliului Județean Cluj.
Conform Doctor Tișe, levigatul de la Pata Rât este apă pură de izvor. Acesta, la fel ca și “Cosorul lui Moceanu” din filmul „Cel mai iubit dintre pământeni”, care era alcătuit dintr-o parte feroasă și una lemnoasă, conține o parte consistentă apoasă și una insistentă toxicoasă. Ei bine, partea toxicoasă fiind mai grea s-a lăsat la (pardon!) fund.
Așa că ceea ce a deversat doctor Tișe în Pârâul Zăpodie prin lucrarea aceea (șanțul) pentru care instituția pe care o conduce a primit (din banii noștri, nu ai lui) o consistentă amendă și o plângere penală, a fost apă pură de izvor. Fapt pentru care doctor Tișe nu vede deranjul amenzii și al plângerii penale. Și nici de ce toată lumea acuză un dezastru ecologic.
Vorba reporterului meu sub acoperire de activist, Szakats Istvan: “Când domnul Tișe merge la mare, sarea se lasă la fund, și el înoată în apă dulce. Domnul Tișe, când lasă apa minerală pe masă, după o vreme găsește mineralele lăsate la fund, iar sus e apă destilată. Levigatul domnului Tișe e una care se decantează singur – de aia a și comandat un decantor de levigat, nu o stație cu osmoză inversă. De fapt, că levigatul se decantează, e un lucru cunoscut. De aia în lume e plin de decantoare de levigat. De aia nu a cerut CJ declararea stării de urgență în 23 martie, când 70.000 mc de levigat scăpat în Zăpodie. Că nu era nicio poluare, lichidul era decantat. De aia Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, când a aprobat declararea stării de urgență în 23 martie, nu a scris de „fenomenul de poluare accidentală provenit de la depozitul de deșeuri neconform Pata-Rât Cluj”. Că nu era nicio poluare. Dar domnul președinte al Consiliului Județean ne asigură că partea toxică a levigatului s-a lăsat la fund. Să bem pentru asta un pahar de pălincă lăsată pe masă până s-a separat alcoolul de apă. Sănătate, domnule Tișe! Vă credem. Până gândurile se decantează.”
Așa avem și explicația de ce unii gândesc cu picioarele: li se decantează gravitațional creierul!
De asemenea, am remarcat cum, ca pe final de căsnicie, Alin Tișe i-a tras un cot în burtă nașului Emil Boc când afirmă că era treaba acestuia să închidă rampa de la Pata Rât, el doar i-a făcut o favoare când s-a apucat de Centrul de Management Integrat al Deșeurilor. Numai că pe atunci primar era Apostu, Boc era premier, iar Alin Tișe se gudura pe lângă el. Cum mai joacă memoria feste!
„Acele gunoaie sunt rezultatul unor acțiuni de depozite haotice pentu că nu avea Clujul o rampă conformă. Consiliul Județean și-a asumat obligația să facă un proiect, să închidă aceste rampe în locul primăriilor, nu pentru că CJ nu avea treabă ci pentru că a vrut să ajute comunitățile locale. Primăriile trebuiau să-și închidă rampele, Huedin, Turda etc să închidă. Pentru ce să închidă Consiliul Județean, pentru că gunoaiele sunt pe raza lor. Alunecarea de teren care a determinat scurgerile de apă a determinat anumiți slugoi de deconcentrate care primeau comanda să facă amenzi să dea amenzi, dar nu Consiliul Județean Cluj poluează acolo. CJ are sarcina de a închide rampa. Expertiza a arătat că a fost un eveniment neprevăzut, o alunecare de teren”.