Sanatate

Despre emotiile negative

Certurile, supararile, uratul sau zgomotul, ca emotii negative nedorite au puternice efecte asupra sistemului nervos si a sanatatii in general. Ele deregleaza echilibrul activitatii nervoase prin instalarea predominanta a proceselor de inhibitie. Un singur zgomot strident, bunaoara cel al unei frane bruste de automobile, ne pune sistemul nervos si endocrin intr-o stare nefavorabila.

 

 

Un om furios se cunoaste dupa culoarea aprinsa a fetei (se zice in popor: “I s-a urcat sangele la cap!”), dupa incordarea si tremurul intregului corp, dupa vinele umflate de la tample, dupa pierderea controlului vorbelor. In astfel de momente de furie, pulsul devine accelerat si tensiunea arteriala se ridica mult. Aproape toate procesele fiziologice au fost tulburate de emotia negativa puternica. Este lesne de intrevazut ca pentru un om care nu mai este foarte tanar, mai ales daca este hipertensiv, un acces de furie expune la urmari dintre cele mai grave (accidente vasculare cerebrale si chiar infarctul de miocard).

 

 

O simpla cearta ne poate taia pofta de macare. Mai multe si mai frecvente, neintelegerile pot deregla in asa masura functiile stomacului, incat starea cronica de supraincordare nervoasa poate fi, si chiar este in nenumarate cazuri, sursa unui ulcer gastric.

 

 

Fara a intra in patologie, vom retine ca foarte multe tulburari functionale grave si chiar boli organice au ca explicatie supraincordarea nervoasa cronica (ulcere, colite, dischinezii biliare, ateroscleroza, hipertensiune artificiala, infarctul miocardic etc.). Furia, frica, durerea, tristetea, deznadejdea, dezgustul, ura sunt stari complexe, care determina reactii complicate din partea intregului sistem nervos, de la scoarta cerebrala si pana la terminatiile nervoase din organe. De multe ori, aceste modificari nu sunt vizibile pe loc, ci doar mai tarziu, cand efectele lor negative se acumuleaza si dau nastere unor tulburari de o mare diversitate.

 

 

Savantul canadian H. Selye s-a ocupat indeaproape de perturbarile neuro-endocrine si umorale provocate de factorii nocivi ai mediului inconjurator (fizici, biologici, emotionali). Termenul de stres, desi anglo-saxon la origine, s-a incetatenit repede si la noi in tara, in lumea medicala si nemedicala, pentru a desemna aceea stare de tensiune creata de mediu, fata de care organismul se apara prin reactii adaptative de suprasolicitare.

 

 

In hipertensiunea arteriala, de pilda, factorul psihogen joaca un rol de seama. Suprasolicitarile, iritarile (gandurile negre, suicidare) tulbura activitatea ritmica a celulelor nervoase, aducand cu ele si modificari in ritmul pulsatiilor arteriale, pulsul fiind mai rar, dar neobisnuit de puternic batut, ca urmare a cresterii presiunii sangelui in vase. Intre ritmul proceselor care au loc in diferite organe interne si ritmul fiziologic al celulelor nervoase si al glandelor endocrine exista o loegatura directa, pe care emotiile si suprasolicitarile psihice o influenteaza din plin.

 

 

De aceea, este de dorit ca traumatismele psihice de orice natura sa fie evitate, inlaturate. Aceasta nu inseamna o invitatie la simplificarea emotionala si spirituala. Dimpotriva. Caci saracia spirituala, monotonia distractiilor lejere si fara probleme genereaza plictiseala cea mai crunta si obositoare.

 

 

Data fiind varietatea mare a constelatiilor conflictuale si a tuturor situatiilor care pot genera emotii negative (uratul, certurile, zgomotul etc., toate cu potential psihotraumatic), orice incercare de clasificare a lor ar fi arbitrara. Nici retete de viata nu se pot da pentru evitarea sau inlaturarea psihotraumelor, pentru ca frecventa emotionala depinde de temperamentul fiecaruia, de caracterul omului, de educatia si cultura lui.

 

 

Recunoasterea obiectiva a laturilor pozitive si negative ale temperamentului nostru si insusirea priceperii de a ne stapani si dirija reprezinta calea principala de a realiza echilibrul nervos si calmul necesar iesirii din situatiile conflictuiale sau stresante. Experienta de viata, priceperea in profesie, orizontul cultural larg, cunoasterea oamenilor, echilibrul psihic stabil si intelepciunea sunt favorabile stapanirii de sine si capacitatii de a rezolva situatiile conflictuale, prevenirii supraincordarii nervoase si posedarii unei sanatati optime.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *