Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a agreat cu reprezentanții Comsiiei Europene principalele investiții care vor fi făcute în România din fondurile UE de 1,4 miliarde de euro din capitolul RepowerEU, dar în privința renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în ansamblu, cu oficialii de la Bruxelles, concluzia este că România tot trebuie să reformeze pensiile speciale pentru a putea primi tranșa a treia din PNRR, de 3,1 miliarde de euro.
Într-un comunicat de presă, MIPE a detaliat principalele concluzii ale vizitei lui Boloș la Bruxelles, de săptămâna trecută.
Pentru oamenii de afaceri: panourile solare și eficienșța energetică reprzintă acum un business în care se vor pompa mulți bani europeni în perioada imediat următoare.
Introducerea capitolului REPowerEU în PNRR înseamnă 1,4 miliarde de euro în principal pentru investiții românești în domeniul cheie al siguranței energetice, care să permită crearea unor ecosisteme de producție și stocare a energiei curate (hidroenergie, fotovoltaice).
În prealabil, MIPE a făcut o consulatre publică și a primit 50 de propuneri de reforme și investiții pentru noul capitol REPowerEU, propunerile provenind de la persoanele fizice (28), instituții (7) și organizații neguvernamentale (15), la care s-au mai adăugat un număr de 11 propuneri primite prin intermediul poștei electronice.
Ministrul Boloș a prezentat Comisiei Europene propunerile de investiții și „au convenit ca următoarele proiecte să fie parte din noul capitol”, conform MIPE:
- Un proiect pilot în domeniul eficienței energetice a sistemelor de irigații care include panouri solare flotante şi investiţii în echipamentele de pompare;
- Un proiect pilot pentru producerea de energie verde prin investiții în definitivarea unei amenajări hidroenergetice;
- Program de investiții în sate autonome energetic;
- Acordarea de vouchere pentru stimularea instalării panourilor fotovoltaice și a sistemelor de stocare a energiei aferente pentru clădirile rezidențiale aparținând persoanelor fizice;
- IMM-uri: Producție de energie verde pentru consum propriu, Eficiență energetică echipamente cu consumuri energetice mari și Eficiență energetică echipamente cu consumuri energetice mari;
- Eficienta energetică pentru clădirile sociale și cogenerare pentru autoritățile publice locale;
- Optimizarea rețelei de comunicații și crearea unui centru de date pentru Transelectrica.
Boloș s-a dus la Bruxelles pentru negocierea de ansamblu a PNRR, iar un capitol sensibil este cel al reformei pensiilor. În PNRR se prevede ca România să plafoneze cheltuielile anuale cu TOATE pensiile la 9,4% din produsul intern brut.
”În acest sens, Comisia Europeană a manifestat deschidere privind posibilitatea eliminării/ înlocuirii procentului de 9,4% din PIB cu includerea unei reguli de indexare care să fie în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile, ca procent din PIB, condiționând viitoarele discuții de implementarea celor două reforme. Reamintim că PNRR prevede modificarea formulei de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de plată, pentru eliminarea inechităților. Parametrii formulei vor fi aleși cu atenție, în așa fel încât nivelul cheltuielilor cu pensiile să nu depășească 9,4 % din PIB” – spune MIPE.
În privința pensiilor speciale, România tot trebuie să le reformeze pentru a putea primi tranșa a treia, de 3,1 miliarde de euro, din PNRR.
”În ceea ce privește reforma pensiilor speciale, noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității. Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a precizat în cadrul discuțiilor cu Comsia Europeană că în perioada următoare va pune la dispoziția CE propunerile care să răspundă aspectelor discutate privind implementarea reformei” – a precizat MIPE.
Cheltuielile care nu produc eficiență pentru implementarea PNRR” vor fi tăiate în limita a 2,1 miliarde EUR din Plan
O altă problemă discutată la Bruxelles este faptul că Romînia trebuie să suporte o reducere cu 2,1 miliarde de euro a bugetului total PNRR, de 19,2 miliarde de euro, ca urmare a faptului că țara a avut creștere econimică în 2021 față de 2020. Astfel, de la o valoarea inițială a componentei de grant, de 14,2 miliarde de euro, s-a ajuns la o valoare actualizată de 12,1 miliarde de euro, fonduri nerambursabile pe care România le are la dispoziție prin PNRR, până în 2026.
Însă, pentru scăderea de 2,1 miliarde de euro din bugetul PNRR, Guvernul trebuie să se hotărască ce investiții vor fi tăiate din planul inițial.
”MIPE, în baza mandatului primit, a prezentat Comisiei o listă de propuneri de cheltuieli care să fie eliminate, în funcție de capacitatea de implementare a beneficiarilor. Părțile au convenit să fie eliminate cu precădere cheltuielile care nu produc eficiență pentru implementarea PNRR” – a precizat MIPE.