Încă o sinecură marca Emil Boc? Centrul Cultural Clujean (CCC), fosta Asociație Cluj Napoca 2020 – Capitală Culturală Europeană a cerut nici mai mult nici mai puțin de 500.000 lei din bugetul local în cadrul celei de-a doua sesiuni de finanțare pentru ONG-uri pusă la bătaie de către Primărie. Suma totală pe care o oferă Primăria pentru toate asociațiile și fundațiile este de 800.000 lei. Rămâne de văzut cât va primi CCC din cei 500.000 lei. Dacă va fi alocată întreaga sumă către CCC aceasta înseamnă că finanțarea pentru asociații a fost făcut cu dedicație. Cel puțin așa se aude prin târg. Sperăm totuși că este doar o bârfă. Pentru binele orașului și al banilor cetățenilor, nu din alte motive.
Pentru o mai bună înțelegere a situației trebuie să facem următoarea remarcă: în mod normal apelurile pentru finanțare pentru ONG-uri pe Legea 350/2005 sunt pe 30 zile, dar în cazul de față au fost doar între 18 septembrie și 4 octombrie – adică jumătate din perioada legală. Suntem siguri că Primăria se folosește de o prevedere a legii, care spune următoarele:
Art. 20. (1) Autoritatea finanțatoare are obligația de a stabili și de a include în anunțul de participare data limită pentru depunerea propunerilor. Aceasta nu trebuie să fie mai devreme de 30 de zile de la data publicării anunțului de participare.
(2) În cazul în care, din motive de urgență, respectarea termenului prevăzut la alin. (1) ar cauza prejudicii autorității finanțatoare, aceasta are dreptul de a accelera aplicarea procedurii de selecție de proiecte prin reducerea numărului de zile, dar nu la mai puțin de 15 zile.
Atunci ne întrebăm care este prejudiciul autorității financiare în cauza de față? Ne-am mira să ne răspundă conducerea Primăriei, nu de alta dar domnul primar Emil Boc este supărat pe Ziar de Cluj și NCN pentru că îndrăznim să arătăm latura negativă a administrației publice locale. De ce a fost pus un termen atât de scurt, de ce nu s-a promovat mai bine alocarea de fonduri pentru asociații și fundații? Întrebăm doar. Nu spunem că ar fi o alocare cu dedicație, așa cum spun gurile rele din oraș.
Reprezentanții Primăriei nu ne-au comunicat lista cu toate cererile pentru finanțare pentru că încă se procesează. Am fi curioși câte ONG-uri au dorit o firimitură din acei bani. O să vă comunicăm ulterior.
Culmea este că această finanțare pentru ONG-uri vine la scurt timp după aprobarea majorării cotizației de către Primărie și Consiliul Județean pentru plata salariilor și a altor cheltuieli pe care asociația nu le poate susține.
Citește și:
Dacă până anul acesta, cele două entități contribuiau cu suma de 10.000 euro, de acum vor plăti nici mai mult nici mai puțin de 75.000 euro. Contribuția este mai mare pentru că numărul membrilor asociației a crescut de la 4 la 15 și salariile acestora trebuie plătite.
Cluj Napoca 2020 – Capitală Culturală Europeană s-a transformat odată cu schimbarea numelui într-o asociație care greblează banul public pentru plata salariilor și a derulării unor proiecte nu nume pompoase, dar care nu aduc nicio contribuție semnificativă la dezvoltarea orașului. CCC nu are aproape deloc o problematizare socială și aproape nicio preocupare pe interculturalitate. CCC avea în plan programul Integram din aplicația pentru Cluj Capitală Culturală Europeană, dar acum nici nu se mai face referire la acesta. Nici despre situația rromilor nu se preocupă la modul serios CCC. A preluat în fugă proiectul Jivipen, pentru rromi, dar este mai mult o bătaie de joc. Deci, CCC ignoră interculturalitatea și categoriile defavorizate și se ocupă doar de middle-class și middle-class în sus. În acest context se lansează întrebarea, de ce din cei 15 angajați (membri) ai CCC niciunul nu este rrom sau dintr-o altă etnie minoritară din oraș?
O simplă privire asupra bilanțului asociației pe anul trecut și a planurilor pe anul acesta ne arată câte bla bla-uri sunt în activitatea lor și de puține lucruri concrete se întâmplă.
Așadar, obiectivele CCC sunt următoarele:
O1. Întărirea brandului Clujului ca oraș european de referință în domeniul artei și al culturii;
O2. Conectarea comunităților orașului în proiecte de transformare socială;
O3. Dezvoltarea unei economii creative puternice în oraș și în regiune;
O4. Dezvoltarea de politici culturale și urbane pentru o dezvoltare sustenabilă.
Pentru aceste obiective, CCC are o listă relativ lungă de proiecte și programe cu nume pretențioase, cu descrieri făcute din vorbe meșteșugite care să fure ochiul și atenția și să impresioneze. Din păcate, impresionează doar din vorbe. Cu faptele e mai greu.
Anul acesta, ar fi trebuit să avem un Centru European de Artă Contemporană. Ar fi trebuit….
„Centrul European de Artă Contemporană (CEAC) e o instituție-pionier finanțată în mare parte din bugetul local și cu o conducere asigurată printr-un parteneriat între operatorii locali relevanți: Universitatea de Artă și Design, Departamentul de Arte Media al Universității Babeș-Bolyai, Uniunea Artiștilor Plastici, Fabrica de Pensule, Centrul de Interes. CEAC va fi primul spațiu din regiune capabil să expună lucrări de anvergură, să arhiveze lucrări de artă și să testeze noi modele de curatoriat, de programare culturală și de asumare a unui rol activ al artei în societate. Își propune să scrie istoria artei est-europene și să stabilească o relație
semnificativă cu publicul” – așa descriere pompoasă a primit un centru de artă care nici nu există.
Planul era ca în 2018 fosta garnizoană militară de pe B-dul 21 Decembrie 1989 să fie reconvertită în centru de artă. Cum și de ce din moment ce Primăria dorește să facă fix pe aceeași locație Centrul Cultural Transilvania? Să catalogăm acest proiect doar o dumă a CCC?
Art and Happiness – alt proiect, alte vorbe mărețe. De unde atâta fericire?
„Art and Happiness este o colaborare interdisciplinară care pune laolaltă artiști, oameni de știință, experți în domeniul sănătății și în psihologie, cu scopul de a atrage publicului larg atenția asupra pericolelor care ne amenință azi sănătatea mentală și emoțională. Lucrăm împreună cu toți aceștia în proiecte experimentale care studiază impactul artei asupra stării mentale și emoționale de bine a oamenilor, propunându-ne ca orașul Cluj-Napoca să devină un important centru al terapiei prin artă în Europa Centrală și de Est” – un alt proiect despre care nu aflăm nimic concret, în afara faptului că în luna iulie a fost programată o ediție pilot.
„Expand este un proiect de educație culturală, artistică și științifică adresat școlilor din oraș și din zona metropolitană. Școlile sunt invitate să „adopte” un artist și să își antreneze mediatori culturali care să faciliteze întâlniri productive între elevi și instituții de artă. Îi ajutăm pe profesori să includă arta și cultura în orele lor, iar pe tineri îi implicăm, în calitate de spectatori și creatori, în evenimente culturale și artistice. În cadrul Expand pilotăm centrul de științe Quantum STEAM, un pavilion mobil care găzduiește expoziții și ateliere interactive. Rolul său este să dezvolte apetitul pentru știință și inovare în comunitatea locală, în special între tineri, și să ajute profesorii, muzeele, artiștii și industria să desfășoare activități interdisciplinare, participative. În 2018 demarăm un program experimental pentru câteva școli-pilot din Cluj și din zona metropolitană, ale căror elevi și profesori vor lua parte la câteva dintre proiectele CCC (programul preinaugural CEAC, Jivipen, Parada Monștrilor și Sunt Riveran) și la programele artistice și culturale ale unora dintre instituțiile și organizațiile membre ale CCC” – alt proiect, altă descriere ambiguă.
„Sunt Riveran este un proiect de activare culturală a malurilor Someșului, menit să sprijine implementarea masterplanului general de regenerare urbană de-a lungul râului și, în general,
să îmbunătățească relația socială dintre oraș și râul său.În luna august organizăm a treia ediție a săptămânii Sunt Riveran, dedicată temei Arta și Schimbările climatice și derulată sub forma unui apel internațional pentru artiști” – un alt proiect al CCC.
„Jivipen – În 2018, elevii din comunitățile roma ale Clujului sunt invitați în programul de lucru cu școlile pe care îl dezvoltăm în cadrul proiectului Expand, propunem organizarea Zilelor Culturii Roma în cadrul Zilelor Clujului și aducem la Cluj un proiect artistic cu reputație europeană care tratează subiectul relației dintre comunitățile roma și comunitățile non-roma ale Europei” – vorbe frumoase, fapte puține. Copiii rromi sunt tot la Pata Rât, tot nefericiți, neșcolarizați și murdari. Copiii rromi sunt evacuați din casele sărăcăcioase. Lor nu le ajunge o zi în cadrul Zilelor Clujului. Acești copii sunt evacuați tocmai de Primărie, instituția care dă bani grei pentru niște proiecte cu nume prețioase.
„Culturepreneurs este un program anual dedicat industriilor culturale prin care sprijinim crearea de locuri de muncă în acest sector și valorificarea produselor culturale și creative pentru a genera bunăstare” – a văzut cineva bunăstarea creată de acest program?
„Parcul Etnografiei Intergalactice este o extindere a Muzeului Etnografic al Transilvaniei înspre pădurea Hoia-Baciu, despre care se spune că ar fi bântuită. Academia Schimbării este programul de creștere a capacității sectoarelor cultural și civic din Cluj” – alte două minunății susținute din bani publici, despre care nu știm dacă au avut sau nu loc, din moment ce promovarea a fost zero.