In vizor

Declarația pe proprie răspundere din starea de alertă NU le permite cetățenilor din mediul rural părăsirea localității pentru aprovizionarea cu produse de primă necesitate

Starea de alertă, cu tot cu prevederile aferente, întocmite în miez de noapte de Guvernul Orban, face evidentă o serie de lacune chiar în declarația pe proprie răspundere. Astfel, noul formular adoptat de guvernanți, în baza căruia românii pot părăsi localitatea din câteva motive bine întemeiate, NU prevede și deplasarea în afara localității pentru acoperirea nevoilor de bază, adică achiziționarea de bunuri necesare traiului zilnic. 

Dacă în formularul precedent, aferent stării de urgență, la punctul 2 figura și: „asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor și animalelor de companie/domestice”,

Declarația pe propria răspundere valabil în perioada stării de urgență, până în 14 mai 2020.

Conform noii declarații, valabile din 15 mai 2020 pentru primele 30 de zile, nu conține nici o prevedere de acest fel în cele 11 puncte cuprinse și care reprezintă „motive întemeiate” pentru părăsirea localității. 

Declarația pe proprie răspundere valabilă din 15 mai 2020 pentru primele 30 de zile de stare de alertă

Deși, până și numărul prevederilor, anume 11 puncte, nici 10, nici 12, arată graba și harababura ce-a încăput acum într-o declarație cu potențiale rezultate de ordin penal și amenzi considerabile pentru populație. 

CITEȘTE ȘISTARE DE ALERTĂ Cum arată noua Declarație pe proprie răspundere și care sunt motivele pentru care poți ieși din localitate 

Astfel, dacă nu locuiești în Cluj-Napoca, București sau Timișoara, ca să poți beneficia de o libertate specifică „zonei metropolitane” fără declarație pe proprie răspundere, ci într-un municipiu ceva mai mic, iar din astea sunt destule în România, precum Deva, ei bine, atunci ești pasibil de amendă. 

De fapt, dificultățile apar în cazul localnicilor din satele din împrejurimi.

Dacă locuiești în satul Luncoi ori Fornădie, singurele puncte comerciale de alimentare sunt cârciuma  din sat și iar cârciuma.

În lipsa unor marketuri/supermarketuri, locuitorii din Fornădie vor trebui să se deplaseze la Deva, la unul dintre centrele comerciale sau lanțurile de magazine mari, pentru aprovizionare cu produse de bază, de primă necesitate, dar nu numai. E loc de nițică relaxare, suntem totuși în stare de alertă. 

Din nefericire, un locuitor al satului Fornădie, care va fi oprit de reprezentanții organului de control, îi va spune doar verbal omului legii că se deplasează în Deva pentru aprovizionare cu de toate, iar asta întrucât în noua declarație pe proprie răspundere, valabilă din 15 mai pentru toată durata stării de alertă, nu este nicăieri prevăzut acest punct. 

Cum ar veni, la țară mai poți merge, dar din sat nu mai poți ieși.

Din contra, ești nevoit să bifezi un alt „motiv întemeiat” din cele 11, cuprinse în declarație: interes profesional, în scop umanitar, pentru participarea la programe sau proceduri în centrele de tratament și alte minciuni.

Pentru că motivul pentru care tu te deplasezi din localitatea de reședință (sat) în oraș, un municipiu reședință de județ, nu este prevăzut în noua declarație pe proprie răspundere. 

Acoperirea necesităților de bază, astfel, nu mai pare a fi permisă. 

Grav este și faptul că nu toate municipiile reședință de județ sunt și împânzite de sate care să încapă în așa-numita „zonă metropolitană”

Ce știm de fapt despre zona metropolitană?

Mai nimic. Abia acum prefecturile și comitetele județene de urgență stabilesc decizii în baza unor hârtii, pentru a lămuri populația. 

Dar după ora 22, poți părăsi localitatea pentru a te deplasa într-o localitate învecinată, fără a avea asupra ta declarația pe propria răspundere, fără riscul de a fi sancționat de forțele polițienești la primul control?

Ce este o zonă metropolitană?

Știm sigur că nu orice municipiu reședință de județ beneficiază și de o așa-numită „zonă metropolitană”. Iar asta întrucât, la nivel național au fost constituite în mod legal doar câteva astfel de zone. 

Este vorba despre Iași, Brașov, Oradea, Targu Mureș, Constanta, Cluj-Napoca, Craiova, Baia Mare, Satu Mare. 

Alte asemenea zone sunt abia în proces de constituire. 

Bunăoară, Clujul s-a ales cu o asemenea zonă metropolitană abia prin 2008, după Iași, Constanța sau Oradea. 

O regiune metropolitană se referă la un teritoriu care conține un număr de unităti administrative autonome, punându-se accent deopotrivă pe independenta metropolitană si pe coordonarea afacerilor metropolitane.

Conform prevederilor art. 1 lit. j) din Legea nr.215/2001, zona metropolitană este asociatia de dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de parteneriat intre municipiile de rangul I si unitătile administrativ-teritoriale aflate în zona imediată.

Astfel, două sau mai multe unităti administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competentelor autoritătilor lor deliberative si executive, să coopereze si să se asocieze, în conditiile legii, formând asociatii de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică, de drept privat si de utilitate publică. Aceste asociatii se constituie în scopul realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional, ori al furnizării în comun a unor servicii publice.

Zonele metropolitane au fost reglementate în baza Legii 351/ 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități ca fiind „o zonă constituită prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar, între marile centre urbane (capitala României și municipiile de rangul I) și localitățile urbane și rurale aflate în zona imediată, la distanțe de până la 30 km, între care s-au dezvoltat relații de cooperare pe multiple planuri”.

„Delimitarea zonei metropolitane – zona metropolitană constituită conform prevederilor Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cuprinde teritoriul administrativ al orașului centru polarizator și al unităților administrativ-teritoriale cuprinse în zona de navetism a acestuia, la distanțe de până la 30 km, care respectă condiția de contiguitate spațială și în cadrul căruia s-au dezvoltat relații de cooperare pe multiple planuri”, conform LEGII nr.351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi, Anexa 1, 11. 

Prima zonă metropilitană constituită a fost zona metropolitană Iași la data de 8 aprilie 2004, aceasta cuprinde municipiul Iași și 13 comune din jurul acestuia. 

Dar nu orice municipiu reședință de județ, precum Deva ori Slatina, beneficiază în mod automat și de o zonă metropolitană. 

În mod ipotetic, ai posibilitatea să te deplasezi în zone metropolitane și împrejurimi ale orașului, fără să ai asupra ta și o declarație pe propria răspundere. 

Practic, daca ai ghinion, „GHINIOUNUL” acela prezidențial, poți da nas în nas, desigur, cu mască cu tot, cu un reprezentant al organului de control prost informat, indispus, sau rău intentionat, care să îți aplice o amendă corespunzătoare, pentru că sub o formă sau alta, cuantumul maxim al amenzii a rămas unul considerabil: până la fabuloasa sumă de 15.000 de lei. 

Dacă ai nenorocul sau proasta inspirație de a pleca din Fornădie la Deva, sau dintr-un sat din Slatina până „la oraș”, pentru a-ți asigura nevoile de bază, pentru alimente și rezerve de produse, ai toate șansele să fii amendat, iar asta întrucât noua declarație, întocmită la miez de noapte de Guvernul Orban, nu îți permite acest lucru. 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *