In vizor

Decidenții locali știau, încă din 2009, că depozitele de deșeuri de la Pata Rât îmbolnăvesc letal populațiile din Sânnicoară și Apahida, dar nu au luat nici o măsură. Putem vorbi despre genocid

Un studiu comandat de Consiliul Județean Cluj, și realizat de Centrul de Mediu și Sănătate în 2009 (Studiul de Evaluare a Impactului asupra Stări de Sănătate în Relație cu Obiectivul “Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în jud. Cluj – Centru de Management Integrat al Deseurilor”), a fost analizat și comentat pe pagina sa de Facebook de către activistul clujean Szakáts István, ridică câteva întrebări legitime cu privire la modul în care au gestionat această problemă autoritățile publice locale. Avem o certitudine: până la data studiului, s-a demonstrat faptul că există o legătură directă dintre prezența în zonă a depozitelor de deșeuri de la Pata Rât și îmbolnăvirea populațiilor din acea zonă. Devine clar că există o legătură directă între modul în care au fost gestionate aceste depozite, fără nici o măsură luată împotriva impactului asupra mediului și, implicit, asupra influenței asupra stării de sănătate a populațiilor limitrofe și rata tot mai mare de îmbolnăviri grave (cu efecte letale) a acestor populații. Cu atât mai gravă este lipsa de reacție a responsabililor de Mediu care au asista pasiv la înrăutățirea situației din zonă – doar nu credeți că, din 2009 până în 2017 situația a fost îmbunătățită cumva, din contră! Azi avem lacuri de levigat în zonă, nu numai ipoteza infiltrării acestuia în pânza freatică. Avem incendii tot la 3 luni cu răspândire de material extrem de toxic în atmosferă. E chiar timpul să fie luată la purecat pe acest subiect inclusiv ex-șefa de la Mediu din acea perioadă (a studiului la care facem referire), respectiv Anna Horvath.

Anna Horvath de la UDMR este unul dintre actorii secundari ai nenorocirii de la Pata Rât, dar este la fel de vinovată. Căci a mimat implicarea. E doar o actriță ce știa să tacă frumos atunci când primea, ca o sclavă politică, ordin să privească în altă parte. Aceasta femeie a stat în preajma lui Emil Boc în ultimii ani și nu s-a implicat O SECUNDĂ în situația de la Pata Rât, deși a fost șefă peste Agenția Regională de Mediu. Îi putea trage de mânecă pe Boc, pe toți președinții și vicepreședinții de Consiliul județean care s-au perindat pe la cârma acelei instituții (inclusiv pe colegul de partid Vakar Istvan), îi putea sfătui să acționeze mai din timp. A ales să se pitească după, chipurile, „muncă”, o “muncă” ce a făcut ca ONG-urile maghiare să se umple de sute de mii de lei nerambursabili. Acest personaj ciudat și multe altele care au avut de a face cu această CRIMINALĂ poveste s-au comportat mereu suspect în legătură cu acest subiect. E ca și cum ar fi avut un interes ca Clujul sa NU aibă niciodată Centru de Management al Deșeurilor.

Dar acum aflăm că știau că îmbolnăvesc letal populații întregi. Poate nu știți, dar când acționezi cu bună știință în a provoca suferința și moartea unor populații distincte (și despre asta vorbim), fapta se încadrează la genocid în manulalul crimelor împotriva umanității.

“În studiu, la capitolul Evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populației apar câteva statistici de la Direcția pentru Sănătate Publică Cluj. Acestea arată că în Sânnicoară și Apahida cancerul, bolile bronhopneumopatice și cele cerebrovasculare apar cu un trend abrupt crescător. Aceleași boli în Someșeni au un trend descrescător.

Pe o distanță de 10km dintre Someșeni și Apahida aflate în aceași vale a Someșului dinamicile de evoluție a bolilor se schimbă cu 180 grade. Linia de demarcație e scurgerea Pata Râtului în Someș, între Someșeni și Sânnicoară. Sânnicoară și Apahida sunt în aval de scurgere. Someșeni e în amonte.

Pata Râtul curge prin pârâul Zăpodie către Sânnicoară și Apahida, și se infiltrează în pânza freatică. Vântul duce aerul toxic în toată zona. Atunci când pute a gunoi la aeroport, nu doar putoarea e acolo. Tot aerul toxic din Pata Rât e acolo.

Este poluarea de la Pata Rât principalul factor al îmbolnăvirii populației din comunele din aval de Zăpodie?

Valorile de toxicitate măsurate în studiul comandat de CJ arătau că în 2009

-plumbul, cuprul și bariul depășeau mult valorile normale și se apropiau de pragurile de alertő

-în mai puncte de măsurare seleniul depășea chiar și pragurile de intervenție

-miniul ajungea să depășească de 10 ori chiar și pragul de intervenție

Și totuși, studiul menționat concluzionează că „modelele statistice nu au pus în evidență nicio corelație semnificativă statistic între valorile determinate în aer ale substanțelor periculoase analizate (respectiv dioxid de azot, dioxid de sulf, pulberi respirabile PM10, PM2.5, compusi organici volatili, formaldehida) și frecvența afecțiunilor cronice în aria de influență a obiectivului”.

Contrariat, am început să caut mai multe date. Am găsit în Strategia de Dezvoltare a Clujului evoluția bolilor menționate pe județul Cluj. Statistica arată că trendul de creștere a bolilor din Sânnicoară și Apahida este peste media județeană.

M-am consultat cu statisticieni și toxicologi. Aceștia mi-au spus că doar toxicitatea nu ar putea explica variații atât de brutale cum apar în statisticile DSP. Someșeni e mai spre urban, Sânnicoară și Apahida e mai rural. Populația are o altă structură, adresează bolile diferit, capacitățile de diagnosticare diferă. Rigoarea științifică cere ca aceste aspecte să fie luate în considerare când se compară cifrele. Și se impun mai multe studii.

De acord. Numai că între timp, timpul trece. Din 2009 au trecut opt ani în care CMID nu s-a făcut niciodată, în schimb materialul toxic în deal s-a tot acumulat și scurs la vale. Poluarea în aer, apă, și sol a crescut. Și deja în 2009 arăta rău.

Și să nu ne prostim. Viitorul în care CMID o să fie gata nu e previzibil. Nici măcar instalația infinit mai simplă – stația de filtrat levigat nu se vede nici măcar la orizont, deși deadline-ul e în 12 octombrie.

Ce s-a scurs în sol în 20 ani e bun scurs și n-o mai scoate nimeni. Aia rămâne acolo și ne otrăvește cu zilele.

Nu cred că suntem în ceasul al 12-lea. Cred că de fapt ceasul s-a oprit, și noi trăim și murim într-un al doisprezecelea ceas atemporal, permanent.

Așa că până murim, avem tot timpul, nu? Da. Dar aș propune ca măcar să nu stăm.

Așa că. Distinse autorități publice.

1. Care este toxicitatea aerului, apei și solului, măsurat până în Apahida? Cum se corelează acestea cu apariția bolilor cronice în zonă?

2. Care este corelația dintre bolile acute și incendii? Se poate afla ușor.

3. Cum afectează valorile astronomice de toxicitate sănătatea celor 1.500 cetățeni români care stau în imediata apropiere a Rampei?”

Fotocredit imagini: Szakats Istvan

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *