De un an de zile, persoanele cu deficiențe de vedere din Cluj-Napoca se plâng de faptul că trotinetele parcate haotic în tot municipiul ”smart” le periclitează siguranța.
„Sunt aruncate peste tot și pe noi ne încurcă foarte tare! Ele sunt abandonate oriunde, unde nu te aștepți, și te poți accidenta ușor pentru că au părțile acelea ieșite în afară și te împiedici, nici nu le identifici ușor, chiar e dificil cu ele, că nu sunt ca o bicicletă, și bicicletele stau de obicei în suporturi, dar trotinetele sunt aiurea aruncate, abandonate pe oriunde! Sunt greu de identificat pentru că au părți ieșite în afară, nu sunt masive, nu sunt ca o mașină, să reflecte sunetul. Un obstacol masiv îl detectezi prin zgomote”, a explicat Florentin Rădulescu, reprezentantul filialei Cluj a Asociației Nevăzătorilor din România, pentru Ziar de Cluj, în 28 august 2020.
Între timp, în 3 noiembrie 2020, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a aprobat „Regulamentul privind condițiile de utilizare a trotinetelor electrice închiriate prin intermediul unei platforme online, în regim self-service, pe domeniul public al municipiului”.
Acest regulament stipulează, la articolul 6, unde este interzisă amplasarea/staționarea trotinetelor electrice de către operatori și utilizatori:
„a) pe trotuare cu lățimea mai mică de 2 m;
b) în zona stațiilor de transport în comun, pe toată lungimea stației și 25 m înainte și după stație;
c) pe aliniamentele clădirilor sau ale gardurilor;
d) în zona standurilor de taxi, pe toată lungimea standului;
e) în zonele trecerilor de pietoni, pe toată lungimea trecerii și 25 m înainte și după trecerea de pietoni;
f) în locurile de parcare special amenajate pentru autotursime;
g) pe spațiile verzi;
h) în intersecții și la mai puțin de 10 m de intersecții;
i) în zona acceselor auto și pietonale;
j) pe șantierele în lucru de pe domeniul public;
k) pe gurile de canal/aerisire sau căminele aferente rețelelor edilitare subterane.”
În plus, alte două articole prevăd:
„Art. 7 Pe trotuarele cu lățimea de minim 2 m, amplasarea/staționarea trotinetelor electrice se face în dispunere paralelă cu bordura, înspre carosabil, pe aliniamentul copacilor și stâlpilor de pe trotuar, acolo unde aceștia există, cu condiția ocupării lățimii maxime de 0,5 m din lățimea trotuarului. Proiecția trotinetei electrice va fi exclusiv pe trotuar.
Art. 8 Amplasarea/staționarea trotinetelor este permisă pe zonele pietonale, în locații retrase care să nu împiedice accesul la diverese amenajări (fântâni arteziene, vestigii, intrări în spații comerciale și turistice etc.).”
„Operatorul este obligat să ridice trotinetele staționate în locațiile interzise în maxim 120 de minute. În caz contrar, acestea vor fi ridicate de pe domeniul public de către Primăria municipiului Cluj-Napoca, prin Regia Autonomă a Domeniul Public Cluj-Napoca (R.A.D.P.) și va fi aplicată o taxă de ridicare al cărei cuantum este stabilit prin hotărâre a Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca”, mai stabilește regulamentul.
Contravențiile pentru încălcarea regulamentului aprobat de Primărie sunt, în funcție de faptă, în cuantum între 200 și 2500 de lei, iar constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute de regulament ar trebui făcute de către polițiștii locali din cadrul Direcției Generale Poliția locală a municipiului Cluj-Napoca.
O vreme, la începutul acestei veri, trotinetiștii și-au respectat, în mare, obligațiile. Însă, în ultima vreme, trotinetele reîncep să fie aruncate peste tot prin oraș, așa cum a semnalat din nou Florentin Rădulescu, reprezentantul filialei Cluj a Asociației Nevăzătorilor din România, care a declarat pentru cluj24.ro:
„Principala problemă este că trotinetele astea sunt lăsate oriunde și oricum pe trotuare. Nu-mi dau seama dacă există spații suficiente sau dacă sunt spații în care oamenii ar trebui să le lase. Cred că ar trebui gândită o modalitate prin care cei care folosesc trotinetele să fie constrânși cumva. (…)
Ideea e că trotinetele astea sunt lăsate de izbeliște, oriunde și oricum, și nevăzătorii se-mpiedică de ele.
Prin forma și structura lor, predispun la foarte multe accidente din partea nevăzătorilor. Și vă spun de ce: partea lor inferioară, aia orizontală, este foarte joasă, aproape imposibil de detectat cu bastonul, că trece bastonul peste ea, în momentul în care nevăzătorul face mișcarea de baleare stânga-dreapta, după care se împiedică de ea.
Apoi lovesc în coarnele de sus, care sunt la 1,10 – 1,20 metri. Oamenii mi-au spus de nenumărate ori că au avut astfel de probleme. Mi-au spus că s-au împiedicat. Poate că n-au fost probleme grave, dar s-au împiedicat și au căzut. Noi am făcut la Primărie o reclamație, mai degrabă o sesizare, dar nu știu.
Ar trebui să găsim o soluție cu operatorul. Foarte mulți nevăzători mi-au transmis că s-au lovit de ele în locuri în care nu se așteptau: în Mănăștur, unde este o zonă foarte dens circulată, și în zona centrală a orașului”, a afirmat Florentin Rădulescu.
O soluție s-a găsit încă de anul trecut: a fost aprobat un regulament care prevede unde și cum putem circula cu trotinetele, unde pot fi parcate și unde nu. Problema care a rămas însă este că Poliția Locală nu constată contravențiile și nu aplică sancțiuni în așa fel încât atât operatorii, cât și utilizatorii să se simtă constrânși să respecte legea.
În loc să umble prin oraș să dea amenzi de parcare „în orb” proprietarilor de autovehicule, polițiștii locali ar trebui să fie mai atenți la trotinetele care transformă orașul într-unul de-a dreptul periculos pentru nevăzători. La urma urmei, „calitatea vieții”, sintagma preaiubită a mult iubitului nostru primar, ar trebui să cuprindă și siguranța deplasării persoanelor cu deficiențe de vedere. Asociația Nevăzătorilor din România, filiala Cluj, numără aproximativ 1.400 de membri.
Ziar de Cluj a solicitat Primăriei Cluj-Napoca să ne comunice câte contravenții a constatat și câte sancțiuni a aplicat Poliția Locală, de la adoptarea „Regulamentului privind condițiile de utilizare a trotinetelor electrice” și până în prezent, pentru ce „fapte” și care a fost cuantumul amenzilor aplicate, în total și pe tipuri de „fapte”. Vom reveni cu răspunsurile municipalității. Câte fapte și făptuitori sunt, vedem în Cluj-Napoca la tot pasul, atât în Centru, cât și în cartiere.
Până și în față la UPU, unde circulă ambulanțe și pacienți în scaune rulante, zac într-o rână trotinete. Așa e când Poliția Locală vede numai ce vrea – mașini ridicabile pe mulți bani și sexagenare care vând pătrunjel fără autorizație:
