Doar o mică parte din Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei este funcțională, foarte multe piese de valoare fiind închise în cutii și puse la păstrare.
Din 2009 cele mai reprezentative piese ale Muzeului de Istorie din Cluj-Napoca nu au mai fost accesibile publicului și nici anul acesta nu sunt șanse să iasă din cutii sub reflectoarele unei expoziții. Motivul? Eterna problemă a banilor și încurcăturile juridice legate de contracte. Turiștii și vizitatorii locali se pot consola între timp cu piese deosebite, precum vasele pentru vin, de pe vremea așezărilor dacice.
Dacă sunteți turist, localnic sau un părinte care vrea să își ducă copilul la Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca nu trebuie să vă puneți speranțe că veți vedea mare lucru. O singură expoziție este deschisă, la etajul doi. Așa funcționează lucrurile de câțiva ani buni de când muzeul este în reparații. Restul pieselor de patrimoniu sunt puse în cutii și dosite bine în sălile muzeului.
Lucrările de modernizare a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei au început în 2009 și cam tot atunci au apărut și problemele. Licitația organizată atunci a fost câștigată de firma Artex International Services din București, iar în noiembrie 2009 a fost semnat contractul în valoare de 11 milioane euro. Doi ani mai târziu, lucrările de reparații ar fi trebuit să fie gata, potrivit clauzelor din contract. Nici vorbă însă să se întâmple acest lucru. Directoarea de atunci, Viorica Crișan și Emilia Taloș, contabil șef au solicitat Ministerului Culturii suplimentarea fondurilor pentru reparații, fără a avea o fundamentare concretă cu privire la destinația fondurilor. Funcționari din Minister au aprobat suplimentarea fondurilor cu aproape 8 milioane lei. În 2014, Viorica Crișan, Emilia Taloș, firma Artex și funcționarii din Ministerul Culturii care au aprobat suplimentarea fondurilor au început să fie urmăriți penal, după ce DNA a intrat pe fir. Viorica Crișan a fost cercetată, printre altele, pentru infracțiunea de abuz în serviciu cu obținerea de foloase pentru sine sau pentru altul.
Cum au explicat procurorii DNA situația de la muzeu
În 2014, în momentul descinderii la muzeu, procurorii DNA au explicat ce s-a întâmplat la muzeu și cum s-au cheltuit bani pe baza unor documente justificative care nu reflectă realitatea. „Din probele administrate a rezultat că atribuirea execuţiei lucrărilor pentru obiectivul de investiţii ”Amenajare muzeală” s-ar fi efectuat cu nerespectarea procedurilor legale privind achiziţiile publice, iar efectuarea de plăţi/cheltuieli de capital, în sumă totală de 6.939.565 lei, la acest obiectiv de investiţii, a fost făcută pe baza unor documente justificative care nu reflectă realitatea, sau a fost făcută pentru servicii şi lucrări neexecutate. Astfel, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a efectuat plăţi, în trei tranşe, în perioada 23.12.2009 – 29.12.2009, către SC ARTEX SERVICES INTERNATIONAL SRL Bucureşti. Pentru exerciţiul bugetar al anului 2009, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (denumit în continuare MNIT) a avut aprobată iniţial, în bugetul de venituri şi cheltuieli la articolul bugetar „cheltuieli de capital”, suma de 1.000.000 lei. La datele de 16.07.2009 şi 12.10.2009, suspectele Crișan Viorica şi Taloş Emilia solicitaseră abuziv suplimentarea bugetului de venituri şi cheltuieli al MNIT, neavând la bază o fundamentare legală a valorii investiţiei solicitate. Ulterior, Crișan Viorica şi Taloş Emilia au semnat şi Nota de fundamentare, la 12.10.2009, identică în conţinut cu referatul de necesitate, ambele având un conţinut general şi fără să furnizeze nici un element cu privire la modul de stabilire al valorii estimate a obiectivului de investiţii”, au afirmat procurorii DNA Cluj.
Care este situația actuală la muzeu
Din cauza modului de lucru al fostei conduceri, lucrările la muzeu au mers cu încetinitorul, uneori fiind chiar sistate. Actualul director al Muzeului de Istorie, dr. Marcu Felix a declarat că se vor relua niște negocieri cu firma cu care au încheiat contractul care a blocat din 2009 activitatea stațiilor expoziționale principale.
Impunătoarea clădire a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, care de peste 150 de ani adăpostește colecții remarcabile de piese din diverse epoci, are acum activitatea redusă la un singur etaj, unde expune artefacte dacice din Munții Orăștiei. Deși anul trecut s-a rezolvat problema unui contract- pentru expoziția principală- care a fost sub anchetă, și a blocat activitatea la parter și la primul etaj, conducerea muzeului încă nu se pronunță cu privire la deschiderea completă a muzeului. „Nu pot să vă spun în cât timp vom deschide muzeul. Lucrurile nu sunt simple deloc. Anul acesta sunt foarte mici șansele să fie deschisă expoziția de bază”, a declarat Marcu Felix.
Promisiuni de fonduri de la Minister
Dacă în urmă cu câțiva ani lucrările au fost afectate de modul defectuos în care au fost gestionate fondurile, acum tot banii sunt problema. De data aceasta, banii nu prea vin de la Ministerul Culturii, în subordinea căruia se află muzeul. Marcu Felix speră ca la anul să fie repus la un moment dat în circuit și Muzeul de Istorie. În ceea ce privește fondurile pentru renovare, muzeul are promisiuni de la Ministerul Culturii dar nu au primit momentan nici măcar semnătura pe proiectul de buget. Dar e o minune că s-a concretizat totuși ceva. Marcu Felix a punctat: ,,Avem un contract semnat deja pentru consolidarea unei părți a clădirii, aripa de sud-est, care este într-o situație mai agravantă în ce privește structura față de celelalte. Urmează să facem pentru celelalte un proiect unitar la începutul acestui an, și după ce îl vom avea, vom încerca să obținem fonduri. Sunt proiecte de viitor, însă ne ocupăm intens de ele”.
Ce putem vedea acum la Muzeul de Istorie
La etajul 2 al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, de marți până duminică, este deschisă expoziția „Incursiuni dacice în spațiul virtual”, care conține unelte din fier, obiecte din bronz, piese din metal prețios, vase ceramice și alte artefacte. Dacă dorim să aflăm povestea lor și să interacționăm virtual cu aceste piese de pe vremea strămoșilor daci, putem să întoarcem cu degetul pe un ecran tot felul de obiecte -un vas ceramic, un clopot, chiar și o casă, pentru a le vedea detaliile. De asemenea, curioșii pot vedea din ce vase obișnuiau să bea dacii mai înstăriți vinul.