În condițiile supraaglomerării penitenciarelor, precum și a problemei despăgubirii deținuților care au stat în condiții necorespunzătoare, tema care ar trebui să se regăsească pe agenda publică se referă la integrarea socială a foștilor deținuți. Sindicaliştii din penitenciare susţin că propunerea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, lansată în luna martie a acestui an, prin care deţinuţii care au stat în condiţii improprii să fie despăgubiţi este inoportună şi imorală. Aceştia propun ca victimele infracţiunilor să fie despăgubite şi nu deţinuţii. În fond, nici autoritățile implicate, nici opinia publică nu pare să fie preocupate de integrarea socială propriu-zisă a deținuților.
Ce mecanisme și programe prealabile eliberării funcționează în vederea sprijinirii deținuților? Cum sunt consiliați deținuții pentru a-și putea găsi un loc de muncă? Sunt pregătiți angajatorii pentru a-i susține să-și găsească un loc de muncă? Cât de pregătită este societatea românească să colaboreze îndeaprope cu foști deținuți?
Probabil, unul dintre subiectele care ar trebui dezbătute pe larg se referă tocmai la acest aspect:
integrarea socială a deținuților care și-au executat pedeapsa. Ce așteptări are societatea de la aceștia? Cum sunt ajutați să se integreze?
Un exemplu în acest sens vine din municipiul Aiud.
Fundația Umanitară ”Rescue” Cluj-Napoca derulează începând cu 3 iunie un proiect mai amplu, pe durata a 3 luni, în cadrul Penitenciarului de Maximă Siguranță Aiud, pe Secțiile I-IV regim de Maximă Siguranță și Închis, pentru un grup de peste 40 de persoane private de libertate.
Astfel, în data de 7 iulie a fost organizată o acțiune de voluntariat în care au fost implicați membri ai Fundației Rescue, alături de 10 tineri privați de libertate.
Activitățile de voluntariat desfășurate în beneficiul unor persoane aflate în situații de marginalizare socială au, pe lângă scopul propriu-zis de ajutorare și pe acela de conștientizare a importanței solidarității sociale și a faptului că schimbarea spre bine necesită inițiativă și implicare directă a celor care pot și vor să acorde sprijin.
Plecând de la premisele expuse anterior, Fundația Umanitară Rescue, Cluj-Napoca, în colaborare cu Penitenciarul Aiud au organizat în data de 7 iulie o acțiune de voluntariat în localitatea Sânnicoară la care au participat 10 tineri privați de libertate cu vârste între 18 și 21 de ani. Sub coordonarea unor persoane specializate, tinerii deținuți au muncit la îmbunătățirea condițiilor de locuit ale unei familii nevoiașe: izolarea podului casei, montarea hornului exterior, amenajarea unei toalete, materialele și uneltele necesare fiind oferite de Fundația Rescue. Tinerii deținuți au făcut echipe de lucru cu voluntari de vârste similare ai Fundației, având astfel oportunitatea de a relaționa îndeaproape cu aceștia și de a înțelege câteva dintre reperele unei vieți departe de infracțiuni.
Proiectul prezentat a avut obiectivul de a oferi deținuților tineri oportunitatea de a contribui prin munca proprie la sprijinirea unei familii cu nevoi sociale majore. Implicarea în proiect a tinerilor a avut rolul de a stimula atitudini și valori pro-sociale ale acestora, precum: voluntariatul, munca în echipă, asumarea și realizarea unor sarcini, comunicarea, relaționarea, ca surse de întreţinere a relaţiei pozitive cu sine şi cu ceilalţi.
Am solicitat reprezentanților Penitenciarului de Maximă Siguranță Aiud un punct de vedere cu privire la implicațiile integrării sociale a deținuților. Ce măsuri concrete sunt luate la nivelul administrației Penitenciarului pentru ajutorarea și sprijinirea foștilor deținuți?
”Conform prevederilor legale (Legea nr. 254 / 2013), scopul executării pedepselor privative de libertate este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Prin programele și proiectele organizate de psihologi, asistenți sociali, educatori, preoți, monitori sportivi ori prin facilitarea participării la școlarizare și cursuri de formare profesională pe parcursul executării pedepselor se urmărește formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept, față de regulile de conviețuire socială și față de muncă în vederea reintegrării în societate a deținuților.
Eficiența pe termen mediu sau lung a demersurilor de reintegrare socială derulate în penitenciar depinde atât de persoana în cauză (de dorința și resursele acesteia de a se schimba), cât și de mediul social (dacă are sau nu sprijinul familiei, dacă în societate se manifestă sau nu prejudecăți cu privire la foștii deținuți ori de alt gen – de natură etnică, statut social etc.).
Nu puține sunt situațiile in care lipsa experiențelor educaționale pozitive din familie, școală, mediul social, în general, nu poate fi compensată de sistemul penitenciar.
Se fac eforturi de armonizare a colaborării dintre sistemul penitenciar și diferite alte instituții publice sau organizații ale societății civile astfel încât după liberare persoanele în nevoie să poată accesa o serie de servicii specifice, cadrul legal fiind dat de H.G. nr. 389 / 2015 privind aprobarea Strategiei naționale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, 2015 – 2019”, a precizat Nicoleta Mataringa, purtător de cuvânt al Penitenciarului Aiud.
Prin urmare, o temă ce ar trebui să fie reflectată în spațiul public se referă nu doar la eliberarea sau compensarea financiară a deținuților, ci mai degrabă la modul în care poate fi facilitată integrarea socială a deținuților după executarea pedepsei.
