Din oras

De ce se grăbește Alin Tișe cu propunerea de a construi un nou spital de copii: 4 din cele 5 spitale ale CJ Cluj sunt revendicate și pe cale de a fi retrocedate

În administrarea Consiliului Judeţean Cluj sunt 5 instituţii spitaliceşti dintre care 4 se află în difertite stadii procesuale de revendicare. În contextul în care, mai devreme sau mai târziu, aceste imobile vor fi retrocedate, adminsitraţia judeţeană nu a reuşit, în 13 ani, să demareze costruirea unui spital monobloc. Electoral sau nu, recent, a fost lansată pe piaţă ideea privind construirea unui spital de urgenţă monobloc pentru copii, ce ar urma să fie ampalsat pe strada Haşdeu. Fondurile necesare există în visteria CJ Cluj dar rămâne întrebarea ce au păzit aleşii judeţeni timp de peste un decenu încât, cu sabia retrocedărilor deasupra capului, decid în ultima clipă demararea unei investiţii în domeniul medical. Vorbim despre o investiție necesară, dar propusă spre a fi construită într-o zonă care nu este propice pentru așa ceva, în primul rând din cauza lipsei unor căi de acces adecvate și a aglomerării posibilităților de parcare într-o zonă și așa extrem de aglomerată; apoi din cauza pericolului dat de vecinătatea cu un spital precum cel de Pneumoftiziologie și riscul expunerii copiilor la îmbolnăvire cu TBC – după cum Ziar de Cluj deja a atras atenția.

Structura pavilionară a Spitalului Clinic de Copii face ca activitatea secțiilor să se desfășoare în 8 locații din Cluj-Napoca aflate la kilometri distanță una de alta. În ciuda acestui fapt, spitalul are o activitate eficientă. Aici se desfășoară atât activitate medicală de îngrijire a copiilor bolnavi din județul Cluj și din peste 30 de județe ale țării, cât și activitate didactică. Clădirile celui mai mare spital de pediatrie din vestul ţării, Spitalul Clinic de Copii, aflat în adminsitrarea Consiliului Judeţean Cluj, este revendicat de un cetăţean german. Klara Strauss susţine că este moştenitoarea medicului Matei Matyas Matei, ultimul proprietar al clădirilor înscris în cartea funciară. Prin decretul din 1948, privind naţionalizarea spitalelor, imobilele aparţinând în prezent Spitalului de Urgenţă au trecut în proprietatea statului român. Klara Strauss a depus în 2003 o cerere de revendicare însă nu a depus la dosar certificatul de moştenitor motiv pentru care cererea a fost iniţial  respinsă prin dispoziţia nr. 630/2007. În prezent cauza, privind revendicarea imobilului de pe strada Moţilor nr 68,  din dosarul nr. 226/33/2010 aflat la ICCJ a fost susprendată până la o decizie finală în dosarul 32.308/211/2010 aflat pe rolul  Tribunalului Cluj. Investitiile în modernizarea clădirilor, în special a celei de chirurgie infantilă, facute în ultimii ani, depăsesc un milion de euro. 

În privinţa clădirii ce aparţine de Spitalul Clinic de Urgenţă de Copii Cluj-Napoca situată  str. E. Grigorescu nr. 106, instanţa a dispus restituirea în natură prin hotărârea încă din 2014.  Prin dispozitia nr. 365/2007, şi asupra imobilul în suprafaţă de 299 metri pătraţi, situat pe str. Donath nr. 170, aparţinând aceleiaşi instituţii spitaliceşti, s-a dispus restituirea în natură.

Măsuri compensatorii s-au luat în cazul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase situat pe strada I. Moldovan nr. 23 şi a Spitalului de Recuperare de pe strada Observatorului unde s-au acordat despăgubiri pentru terenurile pe care au fost construite cele două imobile. Spitalul de Boli Psihice Cronice Borşa a fost restituit în natură moştenitorilor de drept motiv pentru care, în scurt timp va fi necesară o altă investiţie majoră a CJ Cluj pentu ridicarea unor spaţii care să găzduiască blonavii instituţionalizaţi la Borşa. 

Rămâne întrebarea: știindu-se situația, de ce s-a dormit în papuci pe bani publici atâția ani, fără să se gândească o strategie care să rezolve situați înainte de a ne prinde retrocedările cu pantalonii în vine?

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *