Pentru mine, ca jurnalist, interviurile cu Daniel Metz, CEO al EBS Romania, una dintre cele mai solide companii de IT din tara, sunt ca un barometru al industriei. Cand Metz e incruntat si zice ca „trebuie sa fim atenti noi, cei din industrie”, atunci inseamna ca senzorii lui profesionali depisteaza potentiale pericole si ca lucrurile pot fi alterate de diversi factori. La interviul de sfarsit de an de ieri, Metz era zambitor. Iar asta e de bine, inseamna ca lucrurile merg bine. Nu numai pentru el sau firma, fiindca rezultatele EBS sunt de-a dreptul spectaculoase, ci pentru industrie. Cu toate acestea, Metz nu o sa zambeasca niciodata larg, isi mai lasa o rezerva de un centimetru. Asa e firea lui, precauta. In politica pasilor sai marunti, singurul pericol pe care il vede este resursa umana, un elastic de care degeaba trag toate firmele, fiindca se poate rupe oricand. Il loc de elastic, Metz propune crearea unui aluat care sa dospeasca si din care sa se nasca forta de munca inteligenta de care industria IT are atata nevoie.
Reporter: Incheiati anul, potrivit Ziarului Financiar, cu o cifra de afaceri enorma, mare, frumoasa, in crestere. E foarte important sa ai o cifra de afaceri mare in IT?
Daniel Metz: Eu cred ca e important pentru faptul ca, daca nu realizezi profit si pentru a face profit trebuie sa ai cifra de afaceri, nu poti sa te dezvolti in continuare. Pe de o parte. Pe de alta parte, cred ca e important sa ai o cifra de afaceri buna, mare, pentru a demonstra forta. Forta in toate directiile, spre clienti, spre piata resurselor umane, spre companie. Exista foarte putine companii de IT in Romania care sa se laude ca au o cifra de afaceri de peste 25 de milioane. Noi facand parte din acest grup select, desigur ca sunt foarte mandru. Sper foarte mult ca, in termen scurt, sa depasim 30 de milioane. Tinta pe termen mediu este de 50 de milioane.
R: Care este diferenta dintre CEO-ul de 100 de angajati si CEO-ul de 800? In afara de experienta prin care ati trecut, de nervi si de stres. Ce se schimba cand vine vorba de 800 ca viziune?
Daniel Metz: Trebuie sa ridici acel elicopter. Cu 500 de metri in sus in sensul in care trebuie sa dai mai multa incredere si independenta oamenilor din jurul tau, trebuie sa delegi mai mult, trebuie sa creezi structuri… nu ai voie sa cazi in pacatul implicarii in zona operativa. Aceasta este una dintre problemele mari pe care le au managerii in momentul in care o companie are o dezvoltare dinamica. Incearca sa ramana agatati de detalii si uita sa delege, uita sa creeze structuri, uita sa creasca oameni care sa preia gestionarea acestor detalii. Desigur, exista si un alt aspect, la fel de important, si anume, faptul ca sunt oameni care nu pot sa faca acest pas. Sunt oameni care vor fi manageri excelenti pana 200-300 de oameni si care, daca ii aduci intr-o companie cu 500-600 de persoane, clacheaza. Asta tine, cred eu, de capacitatea de a sintetiza, capacitatea de a avea acel big picture, de a avea privirea de ansamblu, capacitatea de a vedea in viitor, capacitatea de a adelega si de a avea incredere in oameni pana la urma.
R: Sunt aproape doi ani deja de la integrarea EBS in gigantul NTT Data, cum este vazut EBS in grup, ce inseamna? Este el doar un fir de praf intr-un gigant enorm, ce inseamna aceasta companie din Cluj pentru ditamai colosul?
Daniel Metz: Ca si cifra de afaceri, da, este un mic fir de praf. Dar, ca si impact emotional, suntem foarte bine cunoscuti pana la presedintele grupului, pana in Tokio, suntem in discutii foarte des cand este vorba despre proiecte noi, despre proiecte cu abordari inovative, suntem in discutii la marii producatori de autoturism atunci cand apar situatii critice, deoarece am reusit sa demonstram in trecut ca suntem flexibili, ca suntem si foarte pragmatici si rapizi in ceea ce facem. Reusim sa dezvoltam in termen foarte scurt capacitati de suport sau capacitati de dezvoltare scalabile, ceea ce putini reusesc. Si suntem una dintre singurele sau putinele companii din grup care an de an si-a atins tintele. La ultima vizita pe care am avut-o, cu ocazia auditului venit de la Tokyo, un reprezentant din acea comisie ne-a spus ca este cea mai de succes achizitie din ultimii cinci ani si asta ne-a bucurat, desigur, foarte mult. Si, pana la Tokio suntem vazuti foarte bine la nivel de EMEA, iar cea mai buna si interesanta dovada este aceea ca sambata asta, la petrecerea de Craciun a companiei, va fi prezent CEO NTT Data EMEA, CEO, NTT Data Germania, plus boardul de conducere din Germania. Dupa ce, in urma cu o luna jumatate, la noi a fost si presedintele grupului. Absolut toata crema.
R: Ce a fost rau si ce a fost bine pentru industria IT anul acesta?
Daniel Metz: Bun a fost faptul ca exista piata si ca cererea a ramas in continuare solida. Din acest motiv, eu simt ca anul viitor va fi anul cu cele mai bune rezultate din istoria companiei, sustin lucrul acesta, ca anul viitor vom exploda ca cifra de afaceri, ca rezultate. Sunt multe motive pentru care spun lucrul acesta. Asta este partea pozitiva. Partea mai putin pozitiva este, desigur, atmosfera asta incrancenata de pe piata resurselor umane. Lupta asta de tip gherila care distruge valoarea.
In sensul in care oamenii pleaca dintr-un proiect intr-altul, dintr-o companie in alta si lasa gauri care trebuiesc astupate, costa foarte mult perindarea aceasta dintr-o companie intr-alta, pentru faptul ca, plecand dintr-o companie, lasa acolo o gaura si acea gaura trebuie umpluta. Aici se genereaza costuri suplimentare, cheltuielile operationale cresc. Dar asta este rezultatul faptului ca nu am facut nimic ca si industrie IT pentru a sprijini aparitia pe piata a unor resurse umane bine calificate.
Noi avem un proiect in pregatire despre care nu o sa dau prea multe detalii, dar un proiect despre care consider ca o sa ne asigure in anii urmatori cel putin o suta de oameni in plus pe an. Sunt absolventi a unei forme de invatamant, impreuna cu universitatea din Cluj, am dezvoltat un program in care am investit foarte multi bani si un program in care EBS-ul se va implica adanc in pregatirea universitara si postuniversitara a viitorilor IT-isti. Nu pot sa dau detalii pentru faptul ca proiectul inca nu este definitivat 100%.
A trecut prin instantele corespunzatoare la universitate, eu mi-am rezervat banii pentru anul viitor, in cladirea noua am rezervat spatii separate, patru laboratoare si un amfiteatru cu o suta de locuri. Asta este o masura pe care EBS-ul a inteles sa o pregateasca, sa o implementeze pentru a face ceva. Dupa cealalta masura, care are deja rezultate foarte bune privind renasterea bachelor-ului de informatica in limba germana in cadrul Facultatii de Matematica-Informatica. Este a doua masura care va conduce, din punctul meu de vedere, la o mica detensionare a pietelor resurselor IT din Cluj. Sper ca si alte companii de IT din Cluj sa investeasca in astfel de masuri pentru ca, numai in acest fel, vom asigura viitorul IT-ului in Cluj, daca toti ne implicam. Desigur ca pentru asta trebuie sa resimti o anumita mandrie ca faci parte din IT-ul din Cluj. Desigur, ca nu fiecare expat care are un contract de un an in Cluj poate sa aiba sau sa dezvolte astfel de sentimente de apartenenta la o comunitate.
Nu fiecare poate sa dezvolte un pic de patriotism local, national, de ce natura o fi pentru faptul ca, venind aici, cu contract de un an, doi ani, probabil ca vii si pleci si nu te intereseaza ce lasi in urma. Important e sa aduni acel numar de x de angajati si sa-ti faci proiectul si sa pleci in urmatoarea pozitie. Cei care suntem aici de 15 ani, de 20 de ani si care ne dorim sa ramanem mai mult timp, ne doare atunci cand vedem ca anumite lucruri se distrug si trebuie in consecinta sa facem ceva.
R: Acest employee-hunting care deja devine acut, dur, nu o sa inceteze printr-o masura sau trei a lui Metz sau a lui nu stiu cine, insa e important ca se mai detensioneaza. Dar ce ar putea face universitatile mai bine? Fara sa veniti dumneavoastra sa oferiti un parteneriat. Sau, ce ar putea face IT-ul mai bine? Ar putea industria de IT sa-si creeze un program de marketing regional?
Daniel Metz: Deci, eu am purtat discutii foarte bune cu universitatea, ma refer aici la Babes Bolyai in primul rand, dar si la Universitatea Tehnica. Concluzia mea este ca, spre exemplu, la Facultatea de Matematica-Informatica in ultimii ani ei au crescut cu 30% numarul de locuri. Anul acesta au inceput, de exemplu, peste opt sute de studenti semestrul intai. Marea lor problema este faptul ca un numar semnificativ din acesti studenti care incep nu reusesc sa finalizeze studiile si de vina este industria IT pentru faptul ca, in al doilea an, in vara, se face o practica, in acea practica studentii trebuie sa mearga in industria IT sa-si faca practica si ei au constatat, cei de la universitate, ca dupa aceasta perioada de practica, un numar semnificativ de studenti raman angajati in acele companii si isi neglijeaza continuarea studiilor.
Devin un fel de pseudo-informaticieni pentru faptul ca sunt specializati pe o nisa, nisa care este solicitata in compania respectiva, fara respect asupra viitorului acelui tanar care, in mod normal, ar avea nevoie de o pregatire generala, de ansamblu in IT si ar avea nevoie de o diploma de studii superioare.
Practic, este un joc lipsit de viziune pentru faptul ca acel tanar este manipulat cu cateva sute de euro pe care, dintr-odata, ii are in buzunar. In acelasi timp, majoritatea dintre ei nu-si finalizeaza studiile. Din discutiile pe care le-am purtat, se pare ca aproximativ 10% dintre studentii care incep informatica clacheaza dupa anul I. Isi dau seama ca nu reusesc sa inteleaga materia, nu reusesc sa gandeasca algoritmii si asa mai departe.
Si, un numar care pe mine m-a speriat, de aproape 40 pana la 50%, nu-si finalizeaza studiile din cauza faptului ca industria IT ii rupe din procesul de invatamant. Lucrul asta m-a ingrijorat si ma ingrijoreaza si cred ca industria IT ar trebui sa ia masuri de urgenta pentru a sprijini universitatile indeosebi in zona de remunerare a cadrelor universitare tinere.
Nu ma refer aici la cadrele universitare cu experienta, ma refer la asistenti, la lectori universitari, de la conferentiari in sus se pare ca pachetul salarial este mai bun, este indestulator. Ma rog, in masura in care exista o astfel de perceptie. Dar, industria IT ar trebui prin proiecte pe care sa le finanteze, ar trebui sa puna ban de la ban si sa asigure existenta unei masini de format informaticieni in Cluj. Din pacate, firmele de IT fac un rau si mai mare. Si anume, atrag asistenti universitari, doctoranzi, ii atrag in propriile proiecte si ii rup, practic din universitate si universitatea ramane fara cadrele didactice corespunzatoare slabind, practic, sistemul in sine.
Asta este o mare problema. Si trebuie sa incercam sa ajutam.
Consider ca ar dura mult prea mult sa se faca o universitate privata specializata pe IT si ar fi pacat sa faci acest lucru atata vreme cat exista in oras doua universitati foarte puternice care sunt dispuse sa intre in parteneriate cu industria IT in orice moment. Atata vreme cat industria IT vine si pune un banut pe masa, toata lumea vine si cere si avem asteptari, dar foarte putini sunt dispusi sa puna acel leut pe masa. Asta este realitatea goala. Din punctul meu de vedere, asta ar fi caracteristica negativa a ultimului an, aceasta lupta surda pe piata resurselor umane.
Noi nu putem schimba situatia prin parole de tip comuniste de pe vremuri, nu merge, nu merge nici macar cu un guvern de tehnocrati, sa schimbam anumite lucruri de pe azi pe maine. Sau nici macar intr-un an sau un deceniu, dar ce trebuie sa facem este sa intelegem regulile de functionare ale economiei de piata si sa actionam in mod inteligent prin marirea numarului de absolventi de IT, prin cresterea acestui numar de la an la an. Sa preluam initiativa asa cum EBS-ul face acest lucru prin acest program despre care o sa dau detalii in urmatoarele saptamani. O sa aducem cel putin o suta de informaticieni in plus pe piata, anual, cu studii superioare, prin acel bachelor, la fel, vom aduce, anul acesta sunt deja 60 de oameni inscrisi, la anul speram sa fie mai multi. Deci, EBS-ul contribuie cu 150 pana la 200 de informaticieni in plus pe an.
Hai sa mai punem cinci firme care mai fac lucrul asta si ajungem la concluzia ca vin o mie de oameni in plus.
Aici, la ceea ce v-ati referit la abordarea regionala in marketing, sunt de acord cu ideea, au inceput sa vina tineri tot mai multi din Moldova, din Oltenia ca sa studieze IT in Cluj pentru faptul ca exista locuri de munca ulterior. Am constatat lucrul acesta in discutiile pe care le-am avut la UBB, tot mai multi copii de dincolo de Carpati vin la Cluj pentru a face facultate. Dar, noi trebuie sa mergem si mai departe. Nu numai la nivel de Romania sa facem marketing, la nivel de centru si estul Europei, astfel, daca reusim sa atragem niste companii mari in procesul de invatamant, vom capata un renume, pentru asta trebuie sa facem marketing.
Atunci, de ce sa mearga tineri din Bulgaria, din Serbia, din Moldova sau din Ucraina sa faca facultatea in Germania sau in Viena, de ce sa nu vina la Cluj? Pentru faptul ca eu ce pot sa va promit e ca acel program de pregatire universitara pe care o sa-l demaram va avea o calitatea invatamantului cel putin la nivelul marilor universitati din vestul Europei. Vom investi o caruta de bani pentru a crea conditii de top atat pentru studenti, cati si pentru cadrele didactice. Sa stie foarte bine ca prin implicarea in acest program vor fi remunerati corespunzator, vor avea conditii de invatamant, vor avea, ulterior, daca isi doresc, un job in cadrul companiei. Daca nu isi doresc, in alta parte. Dar, trebuie sa facem ceva concret, nu numai sa povestim, sa povestim, sa povestim, asta este o boala, din pacate, pe care o cunoastem.
R: Care e perspectiva pe anul viitor a industriei, nu a EBS? Toata lumea vorbeste sa avem grija sa nu ajungem la inca un bubble…
Daniel Metz: De acord. Dar eu cred ca deja lumea este sensibilizata. Eu sunt intrebat tot mai des de angajati din cadrul companiei, dar nu numai din cadrul companiei, despre siguranta locului de munca in zece ani, in 15 ani in IT Cluj. Asta inseamna ca informatiile au inceput deja sa ajunga la angajati si angajatii incep sa constientizeze si consider ca vor intra intr-un proces de maturizare astfel incat sa ajungem sa ne protejam locurile de munca din aceasta industrie la nivel de Cluj.
Consider ca aceasta initiativa, aceasta informatie a ajuns in piata si oamenii au inceput sa constientizeze pericolul care ne asteapta si au, de multe ori, am observat, abordari mai mature atunci cand este vorba de schimbarea unui job pentru 50 de euro. Asta este concluzia pe care am tras-o, cel putin in ultimele 12 luni. Desigur ca avem un mare noroc si anume ca cererea de resurse umane in IT este, in vestul Europei, intr-o crestere exponentiala. Chiar daca noi vom deveni mai putin atractivi, eu consider ca vom avea in continuare loc in proiectele IT din vestul Europei pentru faptul ca pur si simplu nu exista un numar suficient de IT-isti in vestul Europei, pentru a putea gestiona si a tine in picioare marile sisteme informatice ale economiei globalizate.
Din acest motiv, chiar daca noi vom deveni un pic mai scumpi in perioada urmatoare, vom avea costuri mai ridicate. noi cred ca vom avea in continuare piata. Desigur ca toata lumea va trebui sa accepte o anumita reducere a profitului, a castigului, fiindca pretul cresterii este, de multe ori, o reducere a profitului. Cu toate astea, Romania si datorita pozitiei geo-strategice, datorita apartenentei la comunitatea europeana, la NATO si datorita faptului ca dincolo de granitele noastre vine o zona nesigura din punct de vedere politic, consider ca Romania va ramane in continuare foarte atractiva si din acest motiv, cel putin pe termen scurt si mediu, nu vad riscuri inevitabile foarte mari.
Dar trebuie sa ne facem lectiile si asta inseamna ca trebuie sa aducem mai multi tineri la Cluj sa-si faca studiile de informatica aici, trebuie sa investim in pregatirea tinerilor, in pregatirea lor pentru faptul ca universitatile prin reducerea duratei de studiu, de la patru ani sau cinci, de la patru la trei, de la cinci la patru, nu mai au timpul fizic necesar pentru a le da o educatie corespunzatoare.
Masteratul, din pacate, in loc sa fie acel segment de invatare in care sa verticalizezi, sa devii un specialist pe nisa, la noi el este facut la foc automat, seara si in weekend-uri, pe langa un job. Perioada de aprofundare, practic, lipseste. Ceea ce era pe vremuri in ultimele trei, patru semestre unde intrai in profunzime, si nici nu erau joburi pe vremea aia, trebuie sa tinem cont de lucrul acesta.
Un inginer de IT, un IT-ist, daca gandim cum era cu 20 de ani in urma, facea patru sau cinci ani scoala si nu prea avea job in timpul facultatii, deci, facea scoala. Acum, face un an jumate, doi si pe urma isi ia zborul pentru ca deja toti stiu anumite chestiuni si firmele ii fura si invata ceea ce invata si nu stiu cat este de bine asta pentru viitor. Eu consider ca trebuie sa aiba loc o discutie foarte serioasa intre industria IT si mediul universitar si nu numai mediul universitar. Noi trebuie sa mergem, intre timp, la licee, la licee cu profil matematica-fizica, dar nu numai din Cluj. Din tot Ardealul. La fel cum am facut pentru sectia germana, pentru acel bachelor in germana, am facut roadshow prin tot Ardealul, toata Transivania si am vizitat toate liceele unde se preda limba germana si am facut prezentarea facultatii, prezentarea oportunitatilor. De ce am facut acest lucru? Pentru faptul ca universitatile din Germania si din Austria fac deja marketing in liceele din Romania, intre timp.
Isi atrag viitorii studenti, fiindca si la ei este o scadere a numarului de studenti, practic, si isi atrag studenti din liceele noastre. De ce sa nu-i atragem noi si sa-i pastram aici? Noi avem joburi aici pentru ei. De ce sa plece la Viena sau la Munchen sau mai stiu eu unde mai pleaca? Sa ramana aici la noi, sa faca aici facultatea si sa lucreze in It-ul din Cluj pentru faptul ca sunt joburi excelente si perspective excelente, doar ca cineva trebuie sa faca ceva.
R: In ultimii doi ani, ati devenit cu EBS o prezenta tot mai constanta in foarte multe proiecte comunitare, sociale, de mecenat, dar am observat si o variatie interesanta. Adica, la dreapta observam sprijin pentru evenimente culturale interesante, de nisa, iar la stanga vedem sponsorizarea unui concurs de MMA. Care este ratiunea pentru care faceti asta?
Daniel Metz: In primul rand, consider ca noi ca si companie am crescut si am avut succes pentru faptul ca am avut marea sansa de a beneficia de ceea ce comunitatea locala ne-a dat in ultimii 15 ani, ceea ce ne-a pus la dispozitie. Si vorbesc aici de infrastructura, vorbesc de pregatirea universitara, vorbesc despre administratie, vorbesc chiar despre aeroport.
Daca ma gandesc, de exemplu, ca astazi avem doua zboruri zilnice la Munchen, ce pot sa va spun decat faptul ca pentru noi este un avantaj concurential fenomenal. Am avut recent vizitele unor firme mari din sudul Germaniei si care spuneau ca e mai simplu de ajuns la noi decat la Hamburg si ca alti concurenti de ai nostri au un dezavantaj masiv pentru faptul ca n-au aceasta linie aeriana.
Eu am profitat de ceea ce comunitatea ne-a pus la dispozitie. Desigur, ca se poate discuta foarte mult despre faptul ca se putea pune mai mult sau mai putin sau calitate mai ridicata. Intotdeauna. Dar eu sunt de parere ca intotdeauna sa fiu multumit pentru ceea ce am primit si sa nu fiu nemultumit pentru ceea ce n-am primit. Mai bine sa pretuim ceea ce am primit si consider ca trebuie sa dam ceva inapoi comunitatii.
Si cand ma gandesc la comunitate, ma gandesc si la acei copii saraci si fara o educatie, care traiesc prin cartiere si care dezvolta, la un moment dat o anumita frustrare si o anumita violenta si e bine sa fie sponsorizati, sprijiniti pentru a intra in salile de sport, pentru a practica sportul. Astfel, intra intr-un proces de pregatire specializata, un proces in care au de a face cu un antrenor care le povesteste despre ceea ce inseamna anumite valori, chiar pe plan sportiv si pe urma cu impact asupra comportamentului social.
De aici si pana la evenimente la Opera Nationala din Cluj sau, daca ma refer la viitoarele spectacole care vor fi acum sau la spectacolele pe care le ofera Primaria cu ocazia sarbatorilor de iarna, am simtit necesitatea de a sprijini comunitatea locala pentru faptul ca trebuie sa dam un exemplu. Sunt de parere ca, daca vom incepe sa dam exemple concrete si altii vor incepe sa faca acest lucru. Eu sper. Nu stiu daca se va implini, dar eu sper ca daca cineva incepe si aloca o anumita parte din acel buget anual pentru activitati de marketing, spre exemplu, o parte din acele activitati de marketing sa fie orientate spre comunitatea locala si nu numai spre petreceri ale angajatilor, team-buildinguri in cabane si hoteluri scumpe. O parte din acei bani trebuie dati, din punctul meu de vedere, comunitatii. Pentru ca in aceasta comunitate am crescut si comunitatea trebuie sa-si aiba seva, practic, in economie, in aceasta fundatie solida care ar trebui sa devina economia locala. Nu se poate, nu putem in permanenta numai sa criticam si sa nu dam nimic inapoi, trebuie sa intram intr-un dialog argumentat, intr-un dialog onest, cinstit si corect, dar sa si facem ceva. Aici cred ca se face inca prea putin si eu cred ca industria IT are un potential mare, poate sa inceapa sa isi faca simtita prezenta in viata sociala a comunitatii intrucat vorbim deja de 15000 de oameni, poate ca in cinci ani vor fi 25000 de oameni si cand vorbim despre o masa de genul acesta inseamna ca aceasta comunitate trebuie sa inceapa sa aiba o voce. Si vocea aceasta poate sa fie atat pe plan social, cat si pe plan cultural, pe plan sportiv, chiar pe plan politic pot sa existe implicatii. Asa cred eu, de aia ne-am implicat si am sprijinit o diversitate de activitati si proiecte, de la invatamant, cultura, educatie si pana la cazuri sociale pentru faptul ca asa simtim sa traim in aceasta comunitate.