Transferul actului educațional în regim online a presupus un efort sporit atât din partea studenților, elevilor, cât și a profesorilor. O bună parte dintre aceștia sunt poate prea puțin pregătiți pentru alt tip de activități desfășurate pe internet decât cele de entertainment. Astfel, în vreme ce profesorii au fost forțați de contextul epidemiologic să se obișnuiască cu predarea într-un nou tip de format, adeseori transferând pur și simplu programul obișnuit al unei ore de curs în regim online, aspect cu implicații negative în privința capacității de atenție și receptare în rândul studenților, perioada crizei provocate de noul tip de coronavirus poate avea și implicații benefice, iar unele dintre acestea pot presupune dispariția unor practici deja obișnuite, precum reluarea materiei, recuperarea.
„Generația tânără, cei din licee și universități, au fost supuși brusc la trecerea unui sistem, de la învățământul tradițional la învățământul digital.
Generația tânără este obișnuită cu tehnologia, dar de obicei este obișnuită într-un regim de entertainment, de distracție. (…). Acum, când au cursuri, nu mai pot spune: „Când vreau, închid. Mă ocup de altceva”. Trebuie să stai, să asiști la curs. Și asta înseamnă, uneori, efort, oboseală și lucrurile se complică.
Deci, este foarte dificil de spus unde a fost stresul sau unde a fost un nivel de stres mai ridicat.
S-ar putea ca celelalte generații să aibă un nivel mai crescut de stres, rezultat din izolare, poate și din lipsa interacțiunii sociale; generațiile mai tinere să aibă tot un nivel crescut de stres, rezultat mai degrabă din efortul pe care au trebuit să-l depună pentru a-și continua procesul educațional.
Și atunci, când măsori stresul, s-ar putea să nu ai diferențe între generații. Dacă te uiți însă cu atenție, ce tip de stres apare, s-ar putea să fie diferențe”, a declarat rectorul Universității „Babeș-Bolyai”, profesorul Daniel David, în cadrul unui interviu.
În privința dificultăților ivite într-un răstimp extrem de scurt, generate de transferul peste noapte a activității didactice în regim online, Daniel David a recunoscut că poate fi urmărită o diminuare a calității actului educațional, care nu este identic cu forma clasică de desfășurare a cursurilor, dar acest demers privind educația în regim online s-a desfășurat totuși în condiții onorabile din perspectiva învățământului academic:
„Sigur, a fost complicat, în sensul că nici studenții n-au fost pregătiți, tehnologia poate să însemne, după cum spuneam, și altceva decât entertainment, nici profesorii n-au fost pregătiți, în sensul că foarte mulți au trecut sistemul tradițional în sistemul online.
Numai că atunci când treci dintr-o variantă tradițională într-o variantă online, nu poți preda același conținut.
Modalitatea trebuie schimbată: una este atenția când studentul are, într-o sală de clasă, profesorul în față, și alta este capacitatea de concentrare pe un telefon mobil sau o tabletă.
Și atunci, de foarte multe ori, n-au fost adaptate aceste mecanisme: adică, noi am trecut în sistem online, însă trebuie să conștientizăm următorul lucru, și eu cred că cine nu recunoaște acest lucru ori minte, ori nu a avut o calitate crescută a actului educațional înainte…
Noi nu pretindem că am reușit să atingem standardele de performanță pe care le-am avut înainte, pretindem că am atins niște standarde de onorabilitate academică, totuși, suntem într-o perioadă de criză, de pandemie.
N-am făcut cu plăcere acest lucru, n-am făcut acest lucru pentru a schimba un sistem depășit.
Am făcut acest lucru de dragul studenților, ca să nu le fie afectat parcursul de viață.
Dar, cu siguranță, când va dispărea perioada de pandemie, ne vom relua sistemul nostru tradițional, probabil, îmbunătățit și dezvoltat pe alocuri cu componente online”, a susținut Daniel David.
Rectorul UBB a precizat că varianta de studiu online va deveni tot mai importantă, dar cel puțin deocamdată, aceasta nu va reprezenta metoda exclusivă de desfășurare a cursurilor. Iar aceasta întrucât modalitatea de predare în regim online merită în continuare îmbunătățită.
Totuși, această perioadă de câteva luni de izolare și activități online poate reprezenta un impuls pozitiv pentru modificarea unor practici împământenite în sistemul tradițional de predare, precum metoda reluării materiei.
„Putem prelua multe lucruri.
Sunt convins că va dispărea conceptul de „recuperare”.
De obicei, în varianta tradițională, când aveai un profesor care trebuia să meargă la o conferință, trebuia să plece pentru o săptămână sau două în timpul anului universitar din țară, rămânea ideea că după ce se întoarce, va recupera orele. Nu văd de ce am am mai avea sistemul acesta, în condițiile în care pot fi planificate, să ții două, trei cursuri din totalul cursurilor de pe parcursul semestrului, într-o variantă online.
Sau monitorizarea temelor se poate face mai simplu, nu mai trebuie să vii să depui dosare și referate, le putem analiza online, feedback-ul îl poți primi nu de pe-o săptămână pe alta, ci poate, uneori, poți primi feedback-ul în direct”, a declarat Daniel David.
Modificări vor putea fi urmărite, de asemenea, și în privința desfășurării consultațiilor, atât cele specifice cabinetelor psihologice, cât și cele privind materia de curs, schimbări ce vor face ca orele orele online și consultațiile online să alterneze cu cele în format clasic, tradițional.
De asemenea, rectorul UBB s-a referit și la schimbările de la nivel social, din perspectiva obișnuințelor, obiceiurilor și stilului de viață, apreciind că viața de după pandemie va fi considerabil diferită.
Din perspectiva lui David, necesitatea unui proiect de țară se impune:
„Ne trebuie un proiect de țară care să ne integreze în acest spațiu european, alături de mediul academic, un proiect angajat de oamenii politici, dar cu implicarea unor experți care să nu fie angajați politic și care să vorbească despre toate aceste lucruri. Însă pentru aceasta politicienii trebuie să înțeleagă să își învingă orgoliile.
Trebuie să fim conștienți că la nivelul Europei de Vest, atitudinea eurosceptică derivă de fapt din sacrificarea nivelului de bunăstare pe termen scurt pe care îl au vesticii pentru cel general, la nivelul întregii Uniuni Europene, pe termen lung. Românii au multe resurse de dezvoltare; potențialul nostru de inteligență, economic, nu este folosit la maximum”, a adăugat rectorul Universității „Babeș-Bolyai”, profesorul Daniel David, în cadrul unui interviu la un post de radio local.
featured image: danieldavidubb.wordpress.com