Vă mai aduceți aminte de Vlad Voiculescu? A fost Ministrul Sănătății, până de curând. Dacă nu ați uitat, o să uitați. A venit cu scandal, a plecat cu scandal. Și nu se mai întoarce.
Timp de mai multe săptămâni, fostul Ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, a fost ținta mai multor atacuri, politice sau nu, decât toți colegii lui din executivul Cîțu la un loc. Și, cum era de așteptat, a fost demis. Pe bună dreptate sau nu, e treaba lor, a celor din coaliția de guvernare. Au urmat 24 de ore în care Vlad Voiculescu începuse să fie perceput, puțin câte puțin și în cercuri din ce în ce mai largi, ca o victimă. Existau șanse să devină „eroul” de sacrificiu.
Dar a ieșit la declarații: „O să îl rog pe domnul ministru interimar, care ocupă de asemenea funcţia de prim ministru, să revadă metodologia făcută sub conducerea partidului dumisale anul trecut cu privire la raportarea deceselor din spitalele COVID-19. N-aş vrea să arunc cu numere, pentru că nu am reuşit să documentăm acest lucru, dar investigaţia noastră arată că există diferenţe fundamentale între numerele raportate şi cele reale”, a spus Vlad Voiculescu.
După care a început povestea cu comisia lui Voiculescu care investiga asta, cu comisia lui Cîțu care investiga ce investiga Voiculescu, cu atacuri și apeluri la atac, cu documente oficiale sau nu, cu declarații ale directorilor de spitale și ale guvernanților, etc. Cu ruperea alianței de guvernare, cu ședințe și concesii. Nu astea sunt însă importante. Este doar politică. Așa se distrage atenția publică de la lucruri mai importante, care se coc în tot acest timp.
Imediat după ce am auzit ce a declarat Vlad Voiculescu, că cifrele despre decesele COVID nu sunt reale, am bănuit că vrea să spună că au fost raportați mai mulți morți. Inițial, Voiculescu nu a spus dacă decesele ar fi mai multe sau mai puține. De la debutul pandemiei și până acum, România a fost mereu în top sau printre țările cu cele mai multe decese cauzate de COVID, raportate la 1 milion de locuitori. După câteva ore s-a aflat și ce a vrut să spună fostul deja ministru. Că autoritățile medicale ascund numărul morților de COVID, că, de fapt, ar fi mai mulți. Mai mulți? Chiar dacă avem foarte mulți și raportați, așa cum sunt raportați?
Scandalul s-a terminat. Voiculescu a primit ceea ce a cerut. A ieșit din peisaj și din istorie. Vom afla cândva, sau nu, dacă au fost raportări greșite. Dacă au fost greșite, vom primi și o explicație. Iar explicația va fi „favorabilă” celor care o vor da. Dar pentru că suntem în România, să nu ne surprindă dacă acele explicații vor fi atât de puerile, de penibile, de românești. Vreunuia din guvern, din minister, din DSP, din spital i-a fost frică să declare mai mult, să nu îți piardă jobul sau funcția.
Șefa Institutului Național de Sănătate Publică, Adriana Pistol, a explicat de ce pot apărea diferențe între cifrele spitalelor și cele oficiale. Spitalele raportează un număr de decese ca fiind cauzate de COVID. DSP-urile mai validează o dată aceste decese, ca fiind sau nu o moarte COVID. E datoria lor. „Se ia caz cu caz. Pentru fiecare deces COVID se verifică dacă au existat documente care să confirme infecţia cu virusul, dar şi dezvoltarea bolii”, spune şefa INSP. „Noi certificăm dacă un caz este confirmat sau infirmat. Noi certificăm dacă decesul respectiv este datorat sau în legătură cu COVID. Vă dau un exemplu: dacă a făcut infarct sau dacă a dat maşina peste el, acel deces nu e de la COVID, chiar dacă avea săracul COVID. Pentru că nu înseamnă că l-a omorât COVID”.
Este adevărat ce spune doamna Pistol. Și asta o putem afla chiar de la instituția pe care o conduce. Să vedem care este definiția de caz a deceselor de COVID. E publică și o găsim pe pagina INSP (https://www.cnscbt.ro/index.php/2364-definitii-de-caz-si-recomandari-de-prioritizare-a-testarii-pentru-covid-19-actualizare-02-04-2021/file), actualizată în 2 aprilie 2021.
„Decesul cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un PACIENT CONFIRMAT CU COVID-19, cu excepția situațiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relație cu COVID-19 (ex.traumatism, hemoragie acută majoră, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral acut, septicemie, etc) și la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală și momentul decesului.”
Definiția de caz dată de Institutul Național de Sănătate Publică este de fapt preluată de la Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (https://www.ecdc.europa.eu/en/covid-19/surveillance/surveillance-definitions), dar cu o mică mare diferență:
“Decesul COVID-19 este definit în scopuri de supraveghere ca un deces care rezultă dintr-o boală compatibilă clinic într-un CAZ PROBABIL SAU CONFIRMAT DE COVID-19, cu excepția cazului în care există o alternativă clară a cauzei de deces care nu poate fi legată de boala COVID (de exemplu, traume). Nu ar trebui să existe o perioadă de recuperare completă între boală și deces.”
Așadar, ECDC spune „CAZ PROBABIL SAU CONFIRMAT DE COVID-19”. INSP spune doar „PACIENT CONFIRMAT CU COVID-19”.
Probabil că ăsta era asul din mâneca lui Vlad Voiculescu. Era justificarea pe care ar fi dat-o, dacă cineva chiar l-ar fi băgat în seamă. Dar nu a făcut-o nimeni și e foarte bine.
Nu este nimic necurat în recomandarea INSP. Și nici ilegal. Autoritățile naționale de sănătate publică au dreptul de a decide asupra formei definiției de caz. Doar să se încadreze, într-o oarecare măsură, în cerințele ECDC. Este și motivul pentru care DSP-urile sunt cele care decid cine a murit de COVID și cine nu. Este la fel peste tot în Europa și în lume. Pentru că și regulamentele ECDC sunt făcute la recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății.
A fost și motivul pentru care, în 2020, la începutul pandemiei, Belgia, de exemplu, avea cea mai mare rată a deceselor de COVID raportate la un milion de locuitori. În timp ce majoritatea țărilor numărau doar cazurile de decese confirmate de coronavirus din spitale, Belgia includea în numărul potențialelor cazuri de deces cauzate de coronavirus și cele din căminele de îngrijire chiar dacă ele nu au fost confirmate în urma testării. Erau raportate decese chiar ale unor persoane care nici măcar nu au fost testate pentru SARS-COV-2. Și nu a picat niciun guvern, și nu a făcut nimeni scandal. A fost decizia autorităților belgiene și în deplină concordanță cu recomandările Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor și ale Organizației Mondiale a Sănătății.
Deci, putem concluziona că numărul de decese raportate de DSP-uri ar trebui să fie cât se poate de real. Da, pot fi raportate mult mai multe dacă folosim scenariul Belgia, dar până și Belgia a renunțat la el după câteva luni. Și nu cred că mai sunt multe țări în lumea asta care să raporteze decese de COVID ale pacienților probabil infectați cu SARS-COV-2. Și mai putem concluziona că tot scandalul a pornit de la cheful lui Voiculescu de a face valuri, de a ieși în evidență.
Cum spuneam mai sus, România a fost, oricum, tot timpul printre țările europene cu cele mai mari rate de decese raportate la 1 milion de locuitori. În acest moment suntem pe locul 8, cu un coeficient, la 14 zile, de 104,2 decese la 1 milion de locuitori. Peste țări precum Spania, Germania, Franța, Belgia și puțin sub Italia. Iar multe luni la rând, anul trecut, am fost, fie pe primul loc, fi pe locul doi, după Cehia.