Curtea de Conturi notează că, în perioada 2014 – 2019, în cazul a 8 dintre cele 11 aeroporturi regionale auditate, infrastructura disponibilă la nivelul terminalelor de pasageri a fost utilizată sub capacitate.
La Cluj infrastructura aeroportuară a fost subdimensionată, raportat la evoluţia traficului aerian înregistrat pe aeroport.
“În cazul a cinci dintre cele 11 aeroporturi regionale (Oradea, Sibiu, Suceava, Iaşi, Cluj) patrimoniul a fost administrat şi exploatat în mod performant, beneficiile implementării investiţiilor creând premisele creşterii eficienţei utilizării aeroporturilor şi a atractivităţii acestora pentru beneficiari. Din punct de vedere financiar, în perioada 2014-2019, cele mai multe dintre aeroporturile regionale nu au putut să-şi susţină activitatea din venituri proprii, fiind dependente de alocările financiare de la bugetele locale/de stat. Doar aeroporturile din Iaşi şi Cluj au înregistrat profit. De asemenea, începând cu anul 2019, aeroportul din Suceava a înregistrat profit, devenind independent din punct de vedere financiar.
În ceea ce priveşte activitatea cargo, majoritatea aeroporturilor regionale nu dispun de terminale şi de facilităţi de procesare cargo, nefiind înregistrate mişcări de aeronave care să deservească activitatea de transport marfă şi poştă”, a mai transmis Curtea de Conturi.