Curtea Constituţională discută, miercuri, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu. Conform surselor din interiorul CCR, judecătorii ar putea declara legea parțial neconstituțională, iar Parlamentul va fi forțat să intre în sesiune extraordinară pentru a pune în acord legea cu cerințele judecătorilor CCR.
- Conform SpotMedia, judecătorul raportor pe această lege este tocmai Marian Enache (foto), președintele CCR, el însuși beneficiar de pensie specială de 5000 de euro pe lună, la care se adaugă un venit de 7.500 euro pe lună. Acesta și-a finalizat raportul, iar dacă ceilalți judecători și-l vor înșuși, atunci legea ar putea fi ”trântită”.
- ”Obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, obiecţie formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, arată ordinea de zi a şedinţei de miercuri a Curţii Constituţionale.
Pe 29 iunie, ÎCCJ a anunţat că a decis să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu, dar şi a legii privind cumulul pensiei cu salariul. Ambele legi au trecut în 28 iunie de Parlament, fiind în faza de control al constituţionalităţii, înainte de a fi trimise preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.
”La data de 29.06.2023, ora 13.00, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu prevederile art. 27 lit b din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, În temeiul art. 146 lit. a) din Constituţia României şi art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, Cu participarea unui număr de 87 de judecători, cu respectarea cerinţelor de cvorum prevăzute de lege, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare în ceea ce priveşte: l Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 277/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr.244/2023); Legea privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare”, conform unui comunicat al ÎCCJ.
În ambele cazuri este vorba despre actele normative în întregime, conform ÎCCJ.
Ce argumentează ÎCCJ privind sesizarea pe legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Codului fiscal
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei precizează că „sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă”.
Sub primul aspect, a fost avută în vedere existenţa următoarelor motive de constituţionalitate extrinsecă:
– Caracterul eterogen al legii şi nesocotirea principiului unicităţii reglementării. Încălcarea art.1 alin.(5) privind principiul legalităţii coroborat cu art .147 alin. (4) din Constituţia României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.
– Încălcarea prevederilor art. 75 alin.( 1) cu referire la art.73 alin.( 3) lit. l) din Constituţia României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.
– Încălcarea art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie sub aspectul clarităţii şi previzibilităţii normei juridice.
De asemenea, instanţa supremă a constatat că se impune examinarea următoarelor motive de neconstituţionalitate intrinsecă:
„- Încălcarea art. 124 alin. (3) prin raportare la art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie referitoare la independenţa justiţiei şi la statul de drept.
– Încălcarea art. 44 din Constituţie şi art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, prin dispoziţiile art.I pct.2 din Lege, cu referire la abrogarea alin. (2) al art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi ale art.I pct. 4 din Lege, cu referire la art. 211 alin. (41) din Legea nr. 303/2022.
– Încălcarea principiului egalităţii în drepturi prevăzut de dispoziţiile art.16 coroborat cu art.53 din Constituţie.
– Încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) şi art. 56 alin. (2) din Constituţie prin prevederile art.XIII din Lege cu referire la art.101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
– Încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituţie privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, referitor la cooperarea loială şi respectul reciproc între autorităţile statului, inclusiv prin raportare la dispoziţiile art. 147 din Constituţie”.
Sesizarea ÎCCJ pe legea care interzice cumulul pensiei cu salariul va fi discutată de către CCR pe 21 septembrie.
Raportul lui Marian Enache pe fondul legii propune respingerea tuturor aspectelor care privesc neconstituționalitatea extrinsecă, adică referitoare la tehnica legislativă, la parcursul legii de la depunere la adoptare, la avize etc.
În ceea ce privește însă motivele invocate de ICCJ pe fondul legii, raportul propune admiterea tuturor motivelor de neconstituționalitate, în unele cazuri cu critici extrem de severe.
Raportul preliminar prezentat în plenul CCR după ce Curtea Supremă a atacat noile prevederi pentru pensiile speciale ale magistraților dă dreptate judecătorilor. Altfel spus, pensiile lor speciale rămân neatinse.
Au fost declarate neconstituționale prevederi precum creșterea vârstei de pensionare, cuantumul pensiei de serviciu, actualizarea acesteia, baza de calcul, precum și impozitarea.
Judecătoul Marian Enache, președintele CCR este chemat să judece dacă sunt constituționale reforma pensiilor speciale și legea care interzice cumulul pensiei cu salariul la stat. El este însă beneficiarul, atât a unei pensii speciale de 7.500 de euro, dar și al cumulului acesteia cu salariul de 5.000 de euro. În aceeași situați sunt și alți colegi de suferință ”justițiară”:
- Deliorga Cristian: salariu CCR – 4.500 euro / pensie specială – 6.600 euro.
- Attila Varga: salariu CCR – 4.500 euro / pensie specială – 6.500 euro.