Presedintele Klaus Iohannis a retrimis spre reexaminare Parlamentului, in 15 ianuarie, legea care modifica legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali. Motivarea sa a fost ca, in forma transmisa spre promulgare, legea „ar putea afecta lupta impotriva coruptiei, precum si eficienta cadrului legislativ in materie de integritate”. Azi, la sesizarea presedintelui Klaus Iohannis, CCR a luat hotararea ca primarii condamnati cu suspendare sa isi pierda mandatul. Decizia asta e cu bataie lunga. Daca primarul cu condamnare definitiva pierde mandatul, cum se justifica juridic sa nu se aplice aceiasi masura si pentru un parlamentar condamnat definitiv cu suspendare? Cine va face o sesizare la CCR si cu privire la problema parlamentarilor?
Sesizarea presedintelui privind legea care modifica legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali a fost facuta dupa ce Parlamentul votase o prevedere ce ii mentinea in functie pe edilii condamnati cu suspendare. Senatul a decis insa sa respinga cererea de reexaminare a presedintelui Klaus Iohannis privind Statutul alesilor locali cu 82 de voturi „pentru”, 2 abtineri si 27 de voturi „impotriva”, mentinand astfel varianta initiala. Presedintele nu a promulgat legea, ci a contestat-o la Curtea Constitutionala, ultima modalitate de atac pe care presedintele o are. Azi Curtea Constitutionala a decis, in unanimitate, ca alesii locali care sunt condamnati la inchisoare cu suspendare isi pierd mandatul.
La nivel national cele mai multe condamnari au fost inregistrate in 2014, cand 43 de alesi locali au primit sentinte definitive in dosare de coruptie. Printre aceste cazuri s-au regasit 16 alesi locali din judetul Cluj care au fost condamnati definitiv. In paralel, instantele au pe rol mai au alte zeci de cazuri de coruptie, aflate in diverse faze de judecare. Luand in calcul ultimul mandat (2012-2016), doua treimi dintre presedintii de Consilii Judetene si aproape jumatate dintre primari la nivel national sunt anchetati pentru diverse fapte de coruptie. La nivelul judetului Cluj e posibil sa isi piarda mandatul ca urmare a deciziei CRR cativa primari. In aceasta situatie este Ioan Morar, primarul liberal al comunei Rasca, el fiind condamnat in noiembrie anul trecut de Judecatoria Huedin la inchisoare cu suspendare pentru abuz in serviciu. Sentinta nu a fost insa definitiva, putand fi atacata.
Tot anul trecut, ANI a constatat incalcarea regimului juridic al incompatibilitatilor de catre primarul comunei Baciu, Ioan-Florin Muresan (PSD), ca urmare a exercitarii simultane de functii si calitati, incalcand, astfel, mai multe articole ale Legii nr. 161/2003. Acesta a atacat insa decizia ANI la Curtea de Apel.
Primarul din Cojocna Teodor Bucur, ales pe listele taranistilor, a fost condamnat in anul 2014 la trei ani de inchisoare, cu suspendare, dupa ce a fraudat bugetul Casei de Pensii Cluj, cu celebra smecherie a pensiilor de refugiat. Teodor Bucur a fost acuzat de procurorii clujeni ca a creat un prejudiciu de 521.000 de lei prin ”rezolvarea” a 63 de dosare de refugiati pentru diferite persoane in varsta, in urma carora acestea au beneficiat de pensii de refugiati.
„Mandria” comunei Sacuieu: Gheorghe Cuc a fost condamnat de 2 ori la inchisoare fara ca prefectul Gheorghe Vuscan sa se osteneasca sa-l suspende. Prima infractiune a primarului Gheorghe Cuc este legata de „circulatia pe drumurile publice fara permis” si dateaza din 2011. Mai exact, Cuc a circulat fara permis pana a fost prins de politisti. Asta nu s-a intamplat o data, ci de mai multe ori, spun procurorii. A doua infractiune comisa de Gheorghe Cuc si sanctionata de Judecatoria Huedin se refera la „neglijenta in serviciu”.
„Condamna pe inculpat la o pedeapsa rezultanta de 5 luni inchisoare cu suspendare si la plata a 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat”, se arata in sentinta magistratilor Judecatoriei Huedin, din data de in 09 martie 2012.
CCR a stabilit ca primarul condamnat cu suspendare pierde mandatul. Logica elementara zice ca aceiasi masura ar trebui sa fie valabila pentru oricare ales. Inclusiv parlamentari, deputat sau senator. Ca nu exista alesi de “serie A” si alesi de “serie B”. Problema este ca sentinta de azi se refera explicit la alesii locali. Sa vedem ce vor zice juristii. Teoretic ar trebui solicitat CCR o decizie si in privinta parlamentarilor.