Cum crește calitatea vieții pentru persoanele marginalizate, cu șanse tot mai reduse de a avea acces la propria locuință? Reprezentanții administrației locale propun, la nivel declarativ, ca până în 2030 zona Pata Rât să devină „istorie”.
În ședința de Consiliu local de marți, reprezentanții Căși Sociale Acum au formulat o serie de întrebări pe marginea așa-numitei strategii integrate de dezvoltare urbană (SIDU) a Clujului pentru perioada 2021-2030 și au înaintat propuneri de îmbunătățire a politicii de acordare a locuințelor sociale.
Aceștia au apreciat faptul că în noua direcție de dezvoltare a Clujului se recunoaște centralitatea temei locuirii.
După cum observă reprezentanții Căși Sociale ACUM!, inițiativa civică care militează pentru creșterea accesului la locuințe sociale, deși clujenii sunt mulțumiți de oraș – cu un grad de satisfacție generală a populației față de orașul în care locuiesc de 97%, potrivit barometrului Băncii Mondiale din august 2020, același sondaj semnalează că gradul de satisfacție al clujenilor în ce privește locuirea este cel mai mic din țară: 72% dintre clujeni consideră că în orașul lor NU este posibil să găsească o locuință bună la un preț rezonabil.
Potrivit strategiei de dezvoltare, autoritățile își propun ca până în 2030 să nu mai existe nici o zonă urbană marginalizată, precum zona Pata Rât.
„De altfel, în strategia de dezvoltare 2014-2020 a existat un capitol dedicat incluziunii sociale și creșterii fondului de locuințe de acest fel, însă din păcate în acea perioadă nu s-a realizat nici o locuință socială”, a punctat Eniko Vincze în cadrul intervenției din ședința de Consiliu local.
„Sper ca obiectivele și indicatorii propuși în SIDU 2021 – 2030, adică peste câțiva ani, să se vadă în câteva realizări concrete”, a adăugat reprezentantul Căși Sociale Acum.
«Nimeni nu este uitat, nimeni nu este abandonat» – dezideratul social al municipalității clujene rămâne deocamdată un slogan.
„În privința aprobării.
Procedura legală este următoarea: municipiul Cluj-Napoca are obligația de a aproba în Consiliu local, iar AGA, Adunarea Generală a Zonei Metropolitane, cu mandatul dat de fiecare Consiliu local pentru primar, adoptă strategia în totalitate.
Deci, noi, la Cluj, fiecare Consiliu local mandatează primarul ca în adunarea generală a ZMC (Zona Metropolitană Cluj) să adopte strategia, adică prin asta toți suntem legal implicați și această strategie devine obligatorie pentru toate comunitățile din zona metropolitană, prin acest mecanism legal.
În al doilea rând, cum se vor atribui locuințele sociale? –
Aici avem nevoie de ambele categorii menționate – orașul are nevoie și de eliminarea marginalizării sau diminuarea la maximum cu putință a marginalizării sociale, dar și de a oferi locuințe celor care dintr-un salariu obișnuit respiră greu financiar și nu pot face față greutăților cu care se confruntă.
Stă în puterea noastră să facem și modificări legislative, iar prin criteriile pe care Consiliul local le va aproba în continuare să găsească acest mix legal în care ambele categorii să aibă susținere și implicare pentru a putea beneficia de locuințe sociale.
Mesajul meu rămâne ca în regulaemntele subsidiare care vor urma acestei strategii, să ținem cont de ambele categorii, cu viziunea de integrare. (…).
Iar cât vom putea și va ține de noi, la Cluj, acest principiu conform căruia «nimeni nu este uitat, nimeni nu este abandonat», va fi o prioritate a fiecăruia dintre noi și a fiecărui primar din această zonă metropolitană”, a explicat primarul Emil Boc.
Astfel potrivit lui Emil Boc, realizarea/acordarea de locuințe sociale, precum și programele de reducere a disparităților sociale vor fi urmărite de către fiecare primar, conform cadrului legal existent.
„În continuare, Asociația de Dezvoltare a Zonei Metropolitane Cluj (AD ZMC) reprezintă un rezervor de resurse pentru dezvoltare și care poate dezvolta proiecte în numele zonei metropolitane.
Cum am dezvoltat până acum, de am construit locuințe sociale în diverse zone ale ariei metropolitane. La acestea se vor adăuga proiectele individuale ale fiecărei primării.
Și legea zonelor metropolitane, cerință cuprinsă în PNRR, deci există această obligație a Guvernului României de a crea o lege a zonelor metropolitane.
Acea lege va crea mecanismul acesta legal prin care strategiile acestea să aibă forță obligatorie și susținere financiară. Odată aprobată o strategie, ea să devină obligatorie pentru toată zona metropolitană, cu bugetele aferente.
Fiecare primărie, ori își pune bani în buget și construiește, ori pune bani la comun ca împreună să contruim aceste lucruri.
De aceea cred că mecanismele pe care zona metropolitană le va avea ne vor ajuta mai mult să implementăm aceste politici sociale”, și-a exprimat speranța edilul Emil Boc.
„Da, este adevărat – 1500 de locuințe. Și cu asta cred că toți suntem de acord că anul 2030 să fie anul în care Pata Rât să devină istorie.
Este acest obiectiv major pe care-l avem în continuare, un obiectiv ce nu poate fi atins peste noapte, dar în fiecare zi lucrăm pentru asta.
Educație, locuire și loc de muncă potrivit abilităților. Calea de ieșire este educație”, a conchis Boc.
Pe baza obiectivelor propuse de autorități pentru viitor, prin care provocările cu caracter social să fie reduse, reprezentanții Căși Sociale Acum au realizat un set de întrebări privind seriozitatea acestor demersuri administrative.
Potrivit țintelor formulate de autorități, Primăria a propus crearea unui număr de 300 de locuințe sociale până în 2024, sau 100 de locuințe în anul 2022.
„Este important că, măcar acum, printre altele și de pe urma insistențelor activismului nostru pentru dreptate locativă din ultimii 10 ani, se recunoaște că fără a se rezolva criza locuirii din punctul de vedere al locuitorilor cu venituri mici care nu își pot permite costurile mari ale locuirii în oraș, nu se poate vorbi nici de o calitate a vieții ridicată, și nici de competitivitatea dorită a orașului în comparație cu alte localități din România sau alte orașe europene. Reamintim că în perioada 2015-2019, administrația locală nu a realizat nicio locuință socială”, semnalează Căși Sociale Acum.
„Mesajul nostru către Primăria și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca constă pe de o parte dintr-o apreciere, și pe de altă parte din câteva întrebări, unele dintre ele legate și de propuneri.
Din documentul SIDU 2030 noi am urmărit analiza făcută despre Locuirea socială în Cluj-Napoca (capitolul 6.10.4.2), precum și despre Comunități marginalizate (capitolul 6.10.2), la ambele capitole regăsind multe din rezultatele studiilor noastre anterioare. Mai departe, am urmărit cum se definește Obiectivul nr. 4 (în capitolul 10), intitulat „Nicio persoană lăsată în urmă”, și în mod particular defalcarea acestui obiectiv pe problemele locuirii.
La ședința de consiliu local din 18.01.2022 am detaliat aspecte observate în Capitolul 11, mai precis la Prioritatea de investiții 4.4.: Implementarea unei politici integrate a locuirii la nivelul municipiului și a zonei metropolitane (SIDU 2030, p. 1144). În tabelul cu măsuri, proiecte și bugete de la acea pagină am observat că s-au făcut două distincții: pe de o parte între locuințele sociale în orașul Cluj și cele din comunele Zonei Metropolitane Cluj; și pe de altă parte între locuințele sociale dedicate reducerii sărăciei/ marginalizării sociale și locuințele sociale în general.
La ședință am formulat următoarele întrebări concrete la care pe loc nu am primit răspunsuri concrete. De aceea le lansăm acum în public, și în zilele ce vin le depunem la primărie, precum și la consilierii locali din toate partidele, așteptarea noastră fiind că decidenții locali vor reacționa cât mai repede posibil la ele.
(1) Cine și când va elabora planul de măsuri în vederea realizării obiectivului ca până în 2030 să nu mai existe zone urbane marginalizate (Pata Rât, Traian, Stephenson, Meșterul Manole. Byron), și cine (ce structuri instituționale) sunt responsabile de implementarea acestuia?
(2) Cine și când va elabora planul de măsuri în vederea realizării obiectivului privind creșterea fondului de locuințe sociale pentru locuitorii orașului care sunt eligibili la locuințe sociale conform legii locuinței, și cine (ce structuri instituționale) sunt responsabile de implementarea acestuia?
(3) Este nevoie ca ambele planuri să aibă planuri defalcate pe ani pe perioada 2021-2030, atât în ceea ce privește indicatorii, cât și în ceea ce privește bugetul alocat. Astfel de planuri nu sunt incluse în SIDU 2030. Când se vor elabora ele, lăsând deoparte faptul că deja suntem în 2022? Sau: dacă astfel de planuri deja sunt elaborate, ele trebuie să fie făcute publice cât mai repede, și pentru ca locuitorii orașului să le poată urmări.
(4) Cum se va realiza integrarea planului de măsuri (1) în planul de măsuri (2), respectiv cum și unde se vor construi locuințele sociale și cum se vor repartiza pentru a atinge indicatorii ambelor planuri? Direcția bună ar fi aceea de realizare a unor blocuri de locuințe sociale în diversele cartiere ale orașului, unde să se repartizeze locuințe atât persoanelor marginalizate, cât și persoanelor eligibile din alte categorii sociale, astfel încât anual și pe toată perioada să se realizeze indicatorii propuși în vederea atingerii obiectivului ca până în 2030 zonele urbane marginalizate din oraș să nu mai existe.
(5) De ce nu sunt prevăzute ca resurse financiare ale măsurilor propuse, bugetul de stat și bugetul PNNR pentru creșterea fondului de locuințe sociale în Cluj-Napoca (ele fiind menționate doar în cazul locuințelor sociale ce se planifică a se realiza în comunele ZMC)?
(6) Chiar dacă se va modifica legislația privind zonele metropolitane și, eventual, ZMC va avea atribuții administrative față de întreaga populație cu domiciliul din zonă, trebuie să se clarifice cine va avea acces la locuințele sociale, locuințele ANL și locuințele pentru tinerii specialiști din educație și sănătate care vor fi realizate în municipiul Cluj-Napoca, precum și cele realizate în comunele din ZMC.
(7) Dacă ținta de atins până în 2030 este de 1500 de noi locuințe sociale, iar până 2024 de 300 de noi locuințe sociale, s-ar impune ca în 2022 să se realizeze cel puțin 100 de locuințe sociale în Cluj-Napoca. Se prevăd costurile acestora în bugetul local pe 2022?”, notează reprezentanții Căși Sociale Acum.
Potrivit acestora, este nevoie ca locuitorii Clujului, în mod particular cei care au nevoie de locuință socială, respectiv potențialii și actualii solicitanți de locuințe sociale, să fie informați corect despre toate planurile de mai sus. Unii dintre cei din urmă așteaptă să li se repartizeze o locuință socială de 20 de ani.
„Autoritatea publică locală trebuie să acționeze chiar ACUM din 2022. Criza epidemiologică, criza energiei, criza economică caracterizată prin inflație majoră fac ca inegalitățile de venit, sociale și locative între oameni să continue să crească, împreună cu numărul celor care trăiesc în sărăcie chiar dacă au venituri. Cei 72% din populația orașului care știu că în Cluj-Napoca nu se poate găsi o locuință bună la un preț rezonabil, au mare dreptate. Locuințele sociale sunt în măsură să soluționeze problemele locative ale celor mulți”, consideră activiștii Căși Sociale Acum.