Să ne amintim, împreună, de modul în care a știut Dacian Cioloș să „modernizeze” administrația României, precum și alte instituții-cheie, prin numirea sau menținerea unor persoanje în funcții de conducere, chiar dacă asupra acestora plana norul negru al incompatibilității. Această procedură de revigorare a partidelor, instituțiilor și, drept urmare, a României, prin intermediul acelorași oameni, a rămas o practică uzitată în continuare de fostul comisar european pentru agricultură și dezvoltare rurală.
Un scurt recurs la memorie
Actualul lider al USR-PLUS, Dacian Cioloș, care luptă din răsputeri pentru compromiterea practicilor anti-europene ale coaliției de guvernare PSD-ALDE, uită să-și amintească de momentul în care a lucrat îndeaproape, în calitate de ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale (11 octombrie 2007 – 22 decembrie 2008) în Guvernul Călin Popescu Tărcieanu, cu cei ajunși în prezent indezirabili.
Până la a deține portofoliul de ministru, începând din ianuarie 2005, Cioloș a activat în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, mai întâi pe postul de consilier al ministrului Gheorghe Flutur, (celebrul Gheorghe Flutur, fost secretar general al PDL).
În calitate de prim-ministru (noiembrie 2015-ianuarie 2017), Dacian Cioloș s-a făcut remarcat prin modul în care menținea în poziții-cheie personaje asupra cărora planau grave suspiciuni de incompatibilitate.
Aspecte ce s-au derulat exact cu 3 ani în urmă, adică în 4 martie 2016, în timpul ”autocrației” tehnocrate.
Acum trei ani, Dacian Cioloș era deranjat în timpul unei conferințe de presă, susținute în Cluj-Napoca, de întrebările venite din public.
Realizatorul Radio Cluj, Vasile Luca, dat afară pe fondul unor presiuni politice și reangajat în urma unei decizii a instanței, l-a atacat dur pe premierul Dacian Cioloș, demascând problemele de la radioul public.
”Ovidiu Miculescu este reprezentantul Guvernului în Consiliul de Administrație de la Societatea Română de Radio (propus de Guvern în CA la SRR. Consiliul de administrație a fost votat de Parlament în 2014). Ovidiu Miculescu este incompatibil.
Așa spune ANI și Curtea de Apel.
În al doilea rând, CNSAS spune că a fost colaborator al Securității, având numele de cod ”Adrian”. Curtea de Conturi îl acuză de gestionare frauduloasă de fonduri. DNA îl acuză de deturnare de fonduri europene.
Întrebarea mea este: Aceștia sunt oamenii cu care vreți să modenizați societatea românescă?
La o sută de metri de dumneavoastră este Radio Cluj, instituție condusă de un plagiator pentru că așa a decis Comisia de etică ANI.
Vă prezint aceste documente și vă rog să îmi spuneți dacă aceștia sunt oamenii cu care vreți că modernizați sociateta românescă?”, l-a abordat tranșant Vasile Luca pe prim-ministru de atunci, Dacian Cioloș.
Ovidiu Miculescu, director general al Societății Române de Radiodifuziune. În 2010-2012, Miculescu era membru al Consiliului de Administrație al SRR și, în același timp, angajat al Societății Naționale de Radiocomunicații.
sursa foto: rador.ro
”Oamenii cu care eu sper să pot să modernizez societatea românescă sunt cei pe care ei îi numesc și pot să mi asum. Acolo unde am informații despre unele probleme cu oamenii numiți de mine, ați văzut că nu am ezitat să iau măsurile în consecință. Eu îmi asum numirile pe care le fac eu”, a replicat Dacian Cioloș.
Iritat de acest schimb de replici, imediat după, Dacian Cioloș a încheiat conferința, iar un agajat SPP l-a oprit pe Vasile Luca să mai intervină.
Din 2016 și până în prezent, Dacian Cioloș a continuat să lucreze cot la cot cu ”oamenii noi”, aleși personal, pe criterii știute numai de el.
Iar unul dintre aceștia, după cum dezvăluia la începutul acestui an istoricul Marius Oprea, a fost chiar Alexandru Iordache, fost anchetator de Securitate, devenit între timp fondator al Partidului Plus, formațiune politică al cărei lider este Dacian Cioloș.
Până și partidul PLUS, recent înființat, relevă faptul că nu există mai mulți lideri, mai multe direcții stringente ce trebuie abordate și implementate concomitent, în mod corespunzător. În partidele de factură nouă, construite pe vechile interese și metode de dinainte de ’89, nu este loc decât pentru un singur lider.
Un lider care știe să se spele pe mâni de orice responsabilitate și de scheletele trecutului ce-i burdușesc biroul politic al noului partid.