A fost numita “cea mai ambitioasa cercetare facuta pana acum in universitatile din Romania” si are in vizor nivelul discriminarii si al discursului instigator la ura in universitatile din Romania. Concluzia este ca mai mult de un sfert dintre studentii din Romania declara ca nu se simt confortabil in situatia de a lucra in echipa cu un coleg de alta etnie, religie, infectat cu HIV/SIDA, cu dizabilitati fizice sau de alta orientare sexuala. Clujul este “reprezentat” in studiu atat de adoptarea unor norme corecte, dar si de cazul “profesorului porno” Parpucea, procesul faimoaselor placute biblingve sau reactiile violente la propunerea infiintarii unei universitati cu predare in maghiara.
Raportul „Discriminarea in mediul universitar: perceptii, mecanisme de combatere si reflectarea fenomenului in mass-media” a fost lansat recent de catre Societatea Academica din Romania (SAR) alaturi de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) si de Centrul pentru Educatie si Dezvoltare Sociala (CEDS). Concluziile nu sunt deloc linistitoare, mai ales ca unul din doi studenti “nu ar fi de acord ca ei sau cineva din familie sa se casatoreasca cu o persoana de etnie roma, iar unul din trei nu ar accepta in familie o persoana de religie musulmana, protestanta, neoprotestanta sau iudaica”.
De asemenea, 20% dintre studenti considera ca discriminarea este des sau foarte des intalnita in universitatile din Romania, iar unul din trei studenti a intalnit idei sau afirmatii care instiga la ura sau discriminare fata de grupuri minoritare, in vorbirea curenta din campusul universitar.
“Proiectul „Mobilizarea universitatilor pentru combaterea discriminarii” si-a propus sa realizeze, in premiera, cea mai ambitioasa cercetare facuta pana acum in Romania pentru stabilirea nivelului de discriminare si a discursului instigator la ura in universitati si a mecanismelor existente de prevenire si combatere a acestuia. Raportul rezultat in urma cercetarii prezinta prevederile legislative existente in domeniul asigurarii egalitatii de sanse si antidiscriminarii, informatii despre situatia reprezentarii grupurilor vulnerabile in invatamantul superior, perceptia studentilor fata de acestea. Raportul analizeaza reglementarile si politicile interne ale universitatilor pentru combaterea discriminarii si asigurarii egalitatii de sanse, modul in care organizatiile sindicale si organizatiile studentesti se implica in acest subiect, prezinta situatiile de discriminare in universitati care au fost sesizate la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii si analizeaza cazurile de discriminare prezentate in mass-media in ultimii ani”, arata realizatorii studiului.
Au fost evaluate Universitatea din Bucuresti , Universitatea „Babes-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, Universitatea din Craiova, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, Universitatea din Oradea, Universitatea de Vest din Timisoara, Universitatea Petru Maior din Targu Mures, Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila”, din Bucuresti, Universitatea Crestina „Dimitrie Cantemir” si Politehnica Bucuresti. Pin total, 29 de documente cum ar fi 10 Carte, 10 Coduri de Etica si 9 Statute ale Studentilor.
UBB are in documentele de functionare prevederi apreciate ca fiind corespunzatoare realizatorii studiului. De pilda, in cazul UBB, Codul Studentului vorbeste despre “principiul libertatii de exprimare, in baza caruia studentii au dreptul sa isi exprime liber opiniile academice, in cadrul universitatii in care studiaza despre dreptul la libertatea de expresie si constiinta a studentilor”.
In privinta evenimentelor si a proiectelor care promoveaza egalitatea de sanse si toleranta, numai cinci dintre universitatile chestionate au oferit informatii. Raspunsurile evidentiaza faptul ca principalele actiuni desfasurate de acestea se adreseaza preponderent problematicii studentilor cu dizabilitati si a celei care vizeaza egalitatea de gen.
UBB are regulament bun, plus Birou pentru Studenti cu Dizabilitati
Potrivit datelor oferite de UBB, principalele evenimente realizate in anul 2014 au vizat in primul rand promovarea incluziunii pentru studentii cu dizabilitati.
“Astfel, in cadrul Biroului pentru pentru Studenti cu Dizabilitati, au fost organizate mai multe evenimente de tip Biblioteca vie, seminarii si workshop-uri de informare privind strategiile de comunicare cu si despre persoanele cu dizabilitati, precum si de interactiune directa cu persoane cu nevoi speciale (numar total de evenimente: 18, cu peste 500 de participanti)”, arata studiul.
De asemenea, oficialii UBB au mai aratat ca pune la dispozitia studentilor “consultatii individuale oferite de catre fiecare cadru didactic, pentru a raspunde la nevoile legate de predare-invatare ale studentilor”. De asemenea, asociatiile studentesti realizeaza analize de nevoi studentilor
proaspat inmatriculati (ex. Facultatea de Psihologie si stiinte ale Educatiei -existenta EduBox, o cutie plasata pe holul facultatii, in care studentii plaseaza mesaje legate de nevoile lor educationale si sociale.
“Mesajele sunt rezumate periodic de catre reprezentantii Asociatiei Studentilor Psihologi din Romania si discutate in cadrul Consiliului Profesoral, cand este cazul), iar reprezentantii de an ai studentilor organizeaza intalniri periodice intre studenti si tutorii de ani de la diferite discipline”, sustin acestia.
Tot UBB a infiintat in 2013 Biroul pentru Studenti cu Dizabilitati al UBB, “o structura care apartine de organigrama Rectoratului si care ofera consiliere psihopedagogica pentru studentii cu dificultati de invatare, solutionare de probleme legate de accesibilizare, informare privind facilitatile existente la nivel de UBB, seminarii de pregatire pentru viata independenta, etc”.
Foto: campuscluj.ro
Pe de alta parte, Clujul este mentionat si la capitolul Reclamatii la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) si procese in instanta care vizeaza cazuri de discriminare. Numarul de cazuri de discriminare raportate in cadrul celor 10 universitati la CNCD sau in instanta in cadrul carora universitatile au fost implicate, variaza intre unu si trei. UBB nu a avut procese, insa a fost inregistrata o sesizare la CNCDR.
De asemenea, in anul universitar 2013-2014, Comisia de Etica a UBB a analizat cinci sesizari, doua cereri, o reclamaţie, trei dintre acestea nefiind de Competenta Comisiei.
“Pentru celelalte trei sesizari s-a hotarat ca nu exista nicio abatere sau ca cererile nu sunt admisibile. Nu se mentioneaza ce tipologii de probleme au fost semnalate în cadrul sesizarilor”, arata raportul.
Repetenti la femei-decan
In cadrul celor 10 universitati evaluate, a fost identificat un singur caz in care functia de rector este ocupata de o femeie si doar doua cazuri in care Presedintele senatului este de gen feminin. In ceea ce priveste proportia de femei decani, aceasta variaza foarte mult. UBB are cele mai putine, respectiv intre 5%, in timp ce s-au inregistrat 33% la Universitatea Carol Davila (1 din 3 decani) si 50% la Universitatea „Dimitrie Cantemir. La doua dintre universitati toate facultatile erau conduse de barbati.
“Reprezentarea de gen este mai echilibrara in cadrul senatului la nivelul majoritatii universitatilor, femeile depasind chiar 54% la UBB, insa totalizand doar 15% la Universitatea Politehnica din Bucuresti”, se mai arata in raport.
Un apatiu generos in cadrul studiului il ocupa analiza receptarii ideii de a infiinta o universitate speciala cu predare in limba maghiara in Cluj-Napoca, o stire care “a starnit ample reactii negative”.
“Faptul ca nu exista predare bilingva in comunitatile predominant maghiare are efecte nefaste asupra tuturor elevilor, etnicii maghiari avand probleme din cauza necunoasterii limbii romane, fapt care le limiteaza oportunitatile de angajare sau de inscriere la facultate. Aceasta situatie persista in ciuda unor incercari de a familiariza copiii maghiari cu limba romana in clasa pregatitoare si a starnit reactii negative din partea unor parinti suparati ca mulţi copii educati bilingv nu cunosc suficient de bine limba romana incat sa promoveze examenul de bacalaureat”, se mai arata in cercetare.
Discriminari pe criterii etnice
Sunt enumerate cateva situatii concrete edificatoare, intre care cazul romanilor din Ungaria, care primesc ajutor mai mult simbolic din partea autoritatilor romane dar consistent din partea celor maghiare, cazul parintelui maghiar care desfasoara programe de educatie pentru copii indiferent
de etnie, fara bani de la stat, dar si a “studentei care a invins Primaria Cluj-Napoca in instanta si a obtinut marcaje bilingve la intrarea in oras”.
Pe langa aceasta, sunt mentionate “articole despre discriminare in mediul preuniversitar, care vizeaza fie notarea elevilor pe criterii etnice, fapt care afecteaza sansele lor la burse de studiu, fie alocarea de finantare in mod preferential, fie cazuri in care simboluri romanesti sunt refuzate in scoli sau
cele maghiare sunt impuse”.
“Si aceste articole au un profund iz politic, remarcandu-se discutii despre influenta politicienilor la nivel local in ceea ce priveste numiri pe functii sau promovarea predarii in limba maghiara, precum si despre incapacitatea autoritatilor de a asigura conditii optime de invatare minoritatilor etnice.
In schimb, autoritatile par sa ignore problemele acestui grup, fie ca este vorba de politici de incluziune, mai ales in sistemul de invatamant, fie ca este vorba de sesizari venite din partea altor cetateni”, arata studiul.
Cazul Parpucea, cel mai bun exemplu de discriminare
In ceea ce priveste hartuirea, majoritatea articolelor despre aceste incalcari prezinta cazurile unor profesori care au hartuit sexual studente.
“Profesorii au de obicei o atitudine de negare a vinovatiei lor sau a faptei in sine, sau de neintelegere a acesteia, care nu este atat de grava in ochii lor. In toate cazurile de hartuire relatate, cel care hartuieste este intr-o pozitie de putere si este barbat”, atrag atentia realizatorii proiectului.
Exemplul prezentat este cazul profesorului Parpucea de la Cluj, ajuns „celebru” dupa ce o studenta l-a filmat cerandu-i favoruri sexuale pentru promovarea unui examen.
O bila alba pentru Cluj, cazul scolii de la Viisoara
Este numit exemplu de succes, deoarece combina sprijinirea accesului la educatie al copiilor din medii defavorizate cu promovarea schimburilor interculturale este scoala Gimnaziala Viisoara, din judetul Cluj. Aceasta este “situata in mijlocul unei comunitati rurale multietnice si multiculturale, care
include romani, maghiari si romi”.
“Din cei 500 elevi ai scolii 100 sunt romi, cu mari probleme socio-economice”, a explicat directorul.
In anul 2014 a obtinut certificatul „Scoala Europeana” acordat in cadrul unei initiative a Ministerului Educatiei, si a implementat numeroase proiectele
educative finantate din bani europeni. Prin intermediul acestora, reprezentantii scolii si-au propus imbunatatirea procedeului educational si sustinerea dezvoltarii comunitatilor de romi din localitate prin “dotarea gradinitei cu aparatura pentru ca cei 100 copii sa poata servi masa gratuit la pranz si sa beneficieze apoi de sprijin in rezolvarea temelor”.
La aceasta cercetare a contribuit si Andreea Petrut, absolventa a UBB, in prezent sefa Coalitiei pentru Universitati Curate.
„Am muncit multe luni alaturi de colegii mei Adriana Iordache, Andrei Macsut, Cristi Popescu la acest raport de cercetare pentru a afla care este nivelul discriminarii si al discursului instigator la ura in universitatile din Romania, cat de toleranti sunt studentii din Romania, ce fac universitatile pentru a preveni si a combate acest fenomen. Sper ca aceasta cercetare sa constituie un punct de inceput pentru toti cei care isi doresc un mediu universitar liber de discriminare in care egalitatea de sanse sa fie tratata cu importanta cuvenita”, a scris fosta studenta de la Cluj pe Facebook.