Primăria Cluj-Napoca, campioană în ceea ce privește lauda de sine (care nu miroase a bine), a devenit model de bune practici în dezvoltarea și promovarea destinației turistice a municipiului, prin Centrul de Informare Turistică din subordine, conferențiind în fața reprezentanților celorlalte județe, cărora le prezintă marile realizări de la Cluj:
„Primăria Cluj-Napoca, prin Centrul de Informare Turistică, a primit invitația de a prezenta modelul de bune practici în dezvoltarea și promovarea destinației turistice a municipiului, la conferințele pe care Autoritatea Națională pentru Turism (ANT) le organizează în perioada 19 septembrie – 3 noiembrie 2016, în parteneriat cu Google România. În data de 4 octombrie 2016, reprezentanții Centrului de Informare Turistică au participat la Brașov, la Seminarul pentru dezvoltarea profesională a centrelor de informare turistică, în scopul creșterii competitivității și sustenabilității acestora. La invitația ANT, Primăria Cluj-Napoca a prezentat studiul de caz privind rolul centrului de informare turistică în realizarea și implementarea strategiei de promovare a destinației turistice.
Centrul de informare Turistică a mai prezentat, până în prezent, modelul de bune practici al municipiului Cluj-Napoca în cadrul conferințelor care au avut loc la Constanța (în 19 septembrie 2016) și Timișoara (în 30 septembrie 2016)”, ne informează Biroul Mass-media din cadrul Primăriei Cluj-Napoca.
După ce, în materialul de ieri, Ziar de Cluj a arătat modul în care Primăria, prin bunele sale practici, și-a bătut joc de 200 000 de lei din bugetul local prin amplasarea în municipiu a 5 infochioșcuri nefuncționale, pe care ulterior le-a ridicat de pe domeniul public, cu motivația că proiectul nu a rezistat în calea vandalizărilor repetate (în loc să îi tragă la răspundere pe vandali, preferând să desființeze aceste infochioșcuri), astăzi vă vom prezenta modul în care Primăria și-a bătut joc de banii europeni și, probabil, și de banii din bugetul local, prin crearea a două site-uri de informare turistică, aproximativ identice (visitcluj.ro și visitclujnapoca.ro).
În ianuarie 2011, Primăria municipiului Cluj-Napoca anunța semnarea contractul de finanțare pentru proiectul „La pas prin orașul comoară, Cluj-Napoca”, proiect din fonduri europene cu o durată de implementare de 24 de luni, cu o valoare totală eligibilă de 838.818 lei (finanţare nerembursabilă de 822.042 lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR a fost de 712.995 lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional a fost de 109.046 lei, iar co-finanţarea eligibilă a beneficiarului a fost de 16.772 lei)
Proiectul, care avea drept obiectiv general creșterea gradului de atractivitate al municipiului Cluj-Napoca prin promovarea produselor sale turistice specifice, presupunea, pe lângă acțiuni de marketing pe internet, marketing direct, campanii publicitare, participarea la târguri de turism în țară, organizarea unui eveniment de promovare turistică, realizarea unor materiale de promovare a destinației, și facilitarea accesului potențialilor vizitatori la informația turistică referitoare la obiectivele de interes ale orașului prin realizarea unui site de promovare a destinației.
În ianuarie 2012, Primăria Cluj-Napoca anunța că „obiectivele și evenimentele turistice ale Clujului sunt mai vizibile odată cu lansarea site-ului dedicat proiectului, www.visitcluj.ro”.
Ziar de Cluj scria, în 31 iulie 2013, că proiectul european „La pas prin orașul comoară” a ajuns la final, cu 6 luni întârziere, echipa de implementare lăudându-se că 300 000 de persoane s-au informat despre Cluj-Napoca cu ajutorul site-ului visitcluj.ro, numărul turiștilor crescând cu 20% în 2011 și cu 30% în 2012, față de anul 2010, principalul promotor al proiectului fiind site-ul visitcluj.ro.
După ce au realizat primul portal, inspectorii Centrului de Informare Turistică și-au dat seama că site-ul visitcluj.ro nu e complet pentru că, fiind făcut pe fonduri europene, pe acesta nu pot fi promovați agenții economici, așa că această promovare s-a făcut pe un alt site, duplicat, visitclujnapoca.ro:
„Site-ul visitcluj.ro e făcut pe fonduri europene şi nu e complet pentru că nu putem promova agenţi economici, aşa că facem aceasta pe visitclujnapoca.ro. În acest an am avut pe visitcluj.ro 15.902 utilizatori.
Colaborăm bine cu agenţii economici, pentru că e gratis, inclusiv la noi la centru pot pune gratis materiale”, au declarat, în anul 2014, inspectorii Centrului de Informare Turistică, conform domnuleprimar.ro.
Site-ul visitclujnapoca.ro este identic ca informație cu visitcluj.ro, cu excepția unor secțiuni suplimentare: „Cumpărături”, „Cluburi și Baruri”, „Restaurante” și „Cuvântul primarului”.
O serie de întrebări legitime
Copyright-ul site-ului visitcluj.ro aparține Primăriei municipiului Cluj-Napoca, iar cel al site-ului visitclujnapoca.ro aparține site-ului visitcluj.ro, pe site-ul visitclujnapoca.ro fiind specificat faptul că acest portal este un proiect al Primăriei municipiului Cluj-Napoca. În acest context, se ridică mai multe întrebări legitime:
– De ce a fost nevoie să fie creat un site incomplet, din bani europeni, visitcluj.ro, doar pentru ca mai apoi să fie realizat unul nou, visitclujnapoca.ro, care să conțină aceeași informație, plus unele completări referitoare la cluburi, baruri, restaurante și cuvântul primarului? Este aceasta o risipă de bani europeni?
– Cât a costat realizarea acestui al doilea site, visitclujnapoca.ro, cu conținut duplicat, de cine a fost realizat, din ce fonduri, de cine este administrat, cât a costat până acum, cât costă în prezent administrarea site-ului și cine administrează acest site?
– Care a fost traficul site-ului visitclujnapoca.ro, care este traficul în prezent și acest trafic justifică cheltuielile suplimentare de administrare a două site-uri cu conținut duplicat? Care a fost și care este în prezent traficul site-ului visitcluj.ro?
– Care a fost impactul asupra agenților economici prezentați pe site-ul visitclujnapoca.ro și care este beneficiul Primăriei Cluj-Napoca?
Am adresat toate aceste întrebări, pe cale oficială, și Primăriei Cluj-Napoca, de la care așteptăm cu interes un răspuns.