In vizor

Cum se explică numărul record de contestații la Bac? Mircea Bertea: „Eu cred că principala cauză este invitația la lejeritate pe care a făcut-o Ministerul Educației”

Număr record de contestații la Bacalaureat, pentru ultimii 6 ani: 62.790 de contestații au fost depuse la examenele de final de liceu de anul acesta, cu aproape 15.000 mai multe decât anul trecut. Este cel mai mare număr de contestații, din 2014 și până în prezent, scrie edupedu.ro.

Din numărul total de 62.790 de contestații, au fost depuse:

– 23.954 de contestații la examenul scris de Limba și literatura română
– 492 de contestații la examenul scris de Limba și literatura maternă
– 20.741 de contestații la Matematică și Istorie
– 17.603 de contestații la proba la alegere a profilului și a specializării

Anul acesta, cele mai multe contestații au fost depuse în Capitală (7.380) și în județele Constanța (2.941), Argeș (2.868) și Suceava (2.527), iar cele mai puține – sub 650 de contestații – în județele Mehedinți (639), Călărași (637), Covasna (627), Ialomița (623) și Tulcea (539).

Judeţul Cluj se află, înainte de contestaţii, pe primul loc pe țară în privința promovabilității la examenul de Bacalaureat, cu un procent de 77,78%, media naţională fiind de 62,9%.

Conform Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, la nivelul județului au fost înregistrate 1.377 de contestații.

Dintre acestea, 519 contestații au vizat lucrări la proba scrisă de Limba și literatura română, 28 de contestații au fost depuse la proba de Limba și literatura maternă, în timp ce la proba obligatorie a profilului s-au înregistrat 426  contestații. La proba la alegere a profilului și a specializării au fost depuse 404 contestații.

Cum se explică numărul record de contestații din acest an? Ziar de Cluj a discutat cu prof. dr. Mircea Bertea, directorul Colegiului Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca, pentru a afla opinia sa, în calitate de expert în științele educației:

„Materia a fost numai pe semestrul I, unii au luat-o lejer, eu cred că principala cauză este invitația la lejeritate pe care a făcut-o Ministerul Educației; de aici pornește totul.

În timpul pandemiei, Ministerul a zis inițial că activitatea online este obligatorie, după aceea a venit și a zis: «Nu îi puneți absenți, nu îi verificați, nu îi evaluați, decât dacă doresc ei!» Și aceasta poate fi o cauză, unii au intrat într-un dolce far niente, nici nu au parcurs materia care trebuia parcursă în semestrul doi, nici nu au învățat pentru Bacalaureat. Probabil au zis: «Lasă, mai avem timp să învățăm!» S-a instalat așa, un fel de lejeritate.

Pe de altă parte, poate fi și o cauză psihologică – având în vedere situația cu pandemia, s-au așteptat să fie foarte ușor. Deși, nu a fost greu. La noi, la Pedagogic, la matematică a fost un singur subiect de dificultate și se putea lua 9.50 fără probleme. În rest, nu a fost greu. Și la română, fără să înveți nimic, puteai lua un 6. Nu mai vorbesc de istorie, logică, unde au fost subiecte de clasa a noua, a zecea, nu de Bacalaureat.

Nu sunt motive obiective și reale care să justifice notele scăzute. Probabil că sunt motive psihologice, aici e o problemă psihologică în primul rând. Și, apoi, faptul că unii nu învață.

Noi (Clujul – n.r.) suntem cei mai buni la Bacalaureat pe țară, ceea ce înseamnă că nu avem foarte multe note sub 5, dar ar trebui văzut la contestațiile acestea câți au făcut din cei care au note sub 5, fiindcă acolo e normal! Dacă ai sub 5, faci contestație, pentru că nu pierzi nimic. În sensul că ești picat și poate ai 4.50 și iei 5. Și, cu mediile celelalte, ai rezolvat – dacă ai minimum 5, se poate face media ca totalul să fie minimum 6. Și, atunci, cei care au sub 5, neavând nimic de pierdut, numai eventual de câștigat, e normal să depună contestație, pe merit sau nu.

Dar, ceilalți, peste 5, trebuie văzut: de ce face contestație elevul care a obținut 8.50 sau 9? De exemplu, la Bac, avem o sumedenie de medii între 9.70 și 9.96. Pot înțelege că mi-ar ieși cumva 9.96 la matematică. Dar, la literatură, de ce mi-ar da cineva 9.95 nota finală? Înseamnă că un profesor mi-a dat 10, iar altul 9.90. Probabil că acești copii foarte buni zic: «A citit un profesor căruia nu i-a plăcut un cuvânt-două, dar alt profesor o să spună: aceasta e lucrare de 10 curat!» Poate că și aceste contestații se justifică.

Ca să concluzionăm: o anumită lejeritate, fiindcă starea de pandemie a dat impresia că va fi mai ușor și, pe de altă parte, și starea psihologică. Unii au fost chiar foarte afectați de pandemie, de stresul acesta, au mers cu stres: cum voi lucra trei ore cu masca pe față ș.a.m.d.

Dar, sigur, cine s-a pregătit foarte bine a avut succes. Și se confirmă regula: cele mai bune și cele mai mari note nu le-au luat elevii cu rezultatele cele mai bune în cei patru ani de școală. Decât în mod excepțional. Sunt alții cu 10 curat sau cu medii foarte mari.”

Susține Ziar de Cluj!

Timp de aproape 10 ani, ți-am oferit gratis articolele noastre. A venit timpul să devenim parteneri. Ziar de Cluj va implementa în curând abonamentul de 10 lei pe lună pentru toți cititorii. Pentru toți cititorii care ne respectă curajul și experiența.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *