În anul 2007, clădirea părăginitului de atunci Casino se afla în proprietatea TVR-ului. TVR Cluj funcționa într-un spațiu comun cu Radio Cluj, pe strada Donath, și astfel a fost acceptată propunerea schimbului de imobile între SRTv și Consiliul Local Cluj-Napoca, avansată de Consiliul Local prin reprezentantul său legal, primarul Emil Boc. TVR Cluj a primit la schimb clădirea Școlii nr. 6 din cartierul Mănăștur, în acel spațiu urmând a fi amenajat sediul televiziunii, Emil Boc intenționând, la acea dată, să recondiționeze imobilul-clădire Casino pentru sediul Filarmonicii Cluj-Napoca, Filarmonică aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj. Iar de aici a început un adevărat joc de-a alba-neagra, cu „uite Filarmonica, nu e Filarmonica”, „uite sediul TVR, nu e sediul TVR”, în cele din urmă singura miză câștigată fiind cea a renovării Casino-ului, care nu a mai devenit sediu de Filarmonică, pentru că aceasta ar fi însemnat distrugerea unei părți din Parcul Central, unde ar fi trebuit tăiați copaci pentru extinderea clădirii Casino-ului.
Au trecut anii, iar fosta Școală nr. 6, primită la schimb de către TVR Cluj, a rămas o ruină, rămânând de văzut cât de macrofagă a devenit pentru bugetul televiziunii, adică pentru bugetul public, iar Filarmonica nu are nici astăzi un sediu propriu.
Tudor Giurgiu, directorul SRTv la momentul schimbului de imobile, considera că imobilul de pe Aleea Meziad era unul „cu potențial pentru reamenajare și transformare într-un studio teritorial mai adecvat pentru TVR, față de clădirea din Donath”. După cum Ziar de Cluj a arătat într-un material anterior, potențialul acestui spațiu este astăzi valorificat doar printr-o emisiune culinară inedită, „Cum să coci vinete pe banii contribuabilului”:
Istoria unui joc de-a alba-neagra
2004
În anul 2004, curierulnational.ro scria că „Filarmonica “Transilvania” a obtinut acordul de principiu al Societatii Romane de Televiziune (SRTv) pentru a primi cladirea vechiului Cazino din Parcul Central al Clujului, unde ar urma sa-si amenajeze noul sediu.
Denisa Piteiu, directorul Filarmonicii, s-a intilnit la Bucuresti cu Valentin Nicolau, presedintele SRTv, si a obtinut acordul acestuia ca vechiul Cazino sa fie vindut Consiliului Judetean, forul care tuteleaza institutia muzicala clujeana.
Valentin Nicolau a spus ca va veni la Cluj in cel mult doua saptamini si atunci va discuta aceasta problema, in detaliu, cu presedintele Consiliului Judetean, Gratian Serban.”
În urma acestor discuții, însă, nu s-a întâmplat absolut nimic.
2005
Dintr-un articol publicat de hotnews.ro, în anul 2005, aflăm despre o nouă tură de alba-neagra, jucată de această dată de către Marius Nicoară:
„Pe Calea Turzii, putin mai sus de Liceul de Coregrafie, se afla un teren viran cu o istorie interesanta. Terenul a apartinut Consiliului Local (CL) al municipiului Cluj-Napoca, dar a fost „furat” de Consiliul Judetean (CJ) Cluj si trecut in domeniul public al judetului. Terenul respectiv ar fi trebuit sa fie folosit de CJ pentru a construi sediul Filarmonicii, dar acum, presedintele CJ, Marius Nicoara, vrea ca tot CL sa ofere spatiul pentru Filarmonica.
Consiliul Judetean a anuntat de cel putin cinci ori pana acum diferite destinatii pentru terenul de langa Liceul de Coregrafie: de la Filarmonica, la parcare supraterana sau la parc amenajat de partide politice. Numai ca niciodata nu s-a construit nimic acolo.
Cert este ca Nicoara are un plan pentru Filarmonica. Cladirea Cazino din Parcul Central, cea care actualmente este in paragina, apartine Televiziunii Romane (TVR) Cluj. Spatiul respectiv nu este insa propice pentru o televiziune.
Nicoara spune ca in Cluj „sunt foarte multe scoli cu un numar scazut de elevi, care au ramas cu 4 sau 6 clase”. Ideea presedintelui Consiliului Judetean ar fi urmatoarea: sa convinga Consiliu Local sa desfiinteze una din aceste scoli cu un numar mic de elevi si sa o cedeze TVR Cluj.
Iar TVR va accepta schimbul cu cladirea din parc. Cladirea de la Cazino este buna pentru amenajarea sediului Filarmonicii, iar televiziunea se va alege cu un spatiu in care va putea sa-si desfasoare activitatea.
Chiar daca sarcina construirii sediului pentru Filarmonica ar fi trebuit sa o aiba Consiliul Judetean, prin ceea ce doreste Nicoara sa faca, aceasta sarcina este practic transferata catre Consiliul Local.
„E adevarat ca nu Consiliul Local ar trebui sa se ocupe de aceasta problema, dar CJ nu va dispune niciodata de fonduri suficiente pentru a putea acoperi costurile construirii sediului pentru Filarmonica.
Am convenit ca acest sediu sa fie construit in parteneriat cu Consiliul Judetean si Ministerul Culturii”, a declarat viceprimarul Adrian Popa. In ceea ce priveste schimbul de cladiri, Popa spune ca „a fost o propunere ca scoala numarul 22 sa fie cea care se va desfiinta, dar, din anumite motive, s-a renuntat la aceasta idee”.
„Ne-am gandit la un moment dat si la Liceul de Coregrafie ca o posibila solutie in acest sens si la o alta scoala din Manastur, care mai are foarte putini elevi, dar deocamdata nu stim cu exactitate cladirea care va fi oferita la schimb cu cea din Parcul Mare”, a declarat Popa.
Astfel, CJ a ramas si cu terenul de pe Calea Turzii, iar de sediul pentru Filarmonica se va ocupa Consiliul Local care incepe sa se obisnuiasca sa mearga in pierdere fata de Consiliul Judetean”, scria hotnews.ro.
2006
Dintr-un articol publicat de hotnews.ro în anul 2006, aflăm că, în acele vremuri, se specula că „spatiul vechiului casino din Parcul Central din Cluj-Napoca va reveni Filarmonicii de Stat Transilvania, pentru amenajarea sediului acestei institutii. Printr-o rocada locativa, cladirea cazinoului trece din administrarea TVR, in cea a Primariei Cluj, care la randul ei il va ceda Filarmonicii. TVR primeste la schimb cladirea Scolii Generale nr. 6, situata in cartierul clujean Manastur.
Cladirea casinoului era vizata de mai mult timp de catre Primaria Cluj pentru a fi alocata Filarmonicii. Reprezentantii primariei au facut de-a lungul timpului mai multe oferte TVR Cluj in schimbul acestei locatii, dar nici una dintre propuneri nu a fost gasita convenabila de catre TVR.”
2007
În anul 2007 s-a realizat schimbul imobiliar dintre SRTv și Consiliul Local Cluj-Napoca, televiziunea primind imobilul fostei Școli nr.6, de pe Aleea Meziad, în schimbul Casino-ului. Tudor Giurgiu, directorul de atunci al SRTv, ne-a pus la dispoziție punctul de vedere oficial al TVR, din anul 2007, referitor la acest schimb imobiliar:
„15. – cu privire la schimbul imobiliar realizat în luna aprilie 2007:
– propunerea schimbului de imobile între SRTv. şi Consiliul Local Cluj Napoca a fost avansată de Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca, prin reprezentantul său legal, domnul primar Emil Boc, care intenţiona să recondiţioneze imobilul-clădire Casino pentru sediul Filarmonicii Cluj Napoca.
– având în vedere (după cum rezultă din nota de fundamentare a hotărârii de Guvern transmisă de SRTv către Guvern şi din hotărârile Consiliului de Administraţie a SRTv):
a) – faptul că imobilul în care îşi desfăşoară activitatea TVR Cluj, din str. Donath nr. 160, figurează, conform Anexei nr. 1 lit. B din Legea nr. 41/1994, în administrarea/ folosinţa Societăţii Române de Radiodifuziune, SRTv, deţinând, potrivit Anexei nr. 2 lit. B din aceeaşi lege, doar un teren de 5.000 mp la adresa menţionată, situaţie care a condus la introducerea unei acţiuni în instanţă de către SRR, prin care se solicită atribuirea în exclusivitate a clădirii (dosar nr. 605/2005 pe rolul Tribunalului Cluj), SRTv. riscând astfel să fie evacuată din imobilul în care până în prezent şi-a desfăşurat activitatea prin studioul teritorial de televiziune TVR Cluj;
b) – situaţia precară în care se afla imobilul-clădire Casino, atribuit SRTv. Prin H.G. nr. 932/1996, pentru a cărui transformare în studio teritorial de televiziune erau necesare investiţii semnificative, SRTv nedispunând nici în prezent de fondurile necesare;
c) – condiţiile improprii în care se desfăşoară activitatea studioului TVR Cluj, clădirea din str. Donath nr.160, fiind insuficient de spaţioasă pentru desfăşurarea în comun a activităţii studiourilor teritoriale SRR. şi SRTv., astfel cum se întâmplă în prezent;
Propunerea Consiliului Local al Municipiului Cluj Napoca, a fost considerată de interes pentru SRTv de către conducerea acesteia, motiv pentru care s-au demarat procedurile necesare.
În primul rand, este de remarcat că H.G. nr. 932/1996 nu menţionează expres regimul juridic al imobilului Casino de la Cluj, iar extrasul de carte funciară al imobilului stipulează că acesta se află în proprietatea şi nu doar în administrarea SRTv. Totuşi, pentru că exista riscul ca, prin raportare la dispoziţiile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică (lege care nu ar trebui însă să se aplice în mod retroactiv la o siţuatie consumată înaintea intrării sale în vigoare) imobilul Casino să fie calificat ca fiind în domeniul public al statului şi doar în administrarea SRTv, s-au iniţiat de SRTv procedurile necesare pentru obţinerea unei hotărâri de guvern care să aprobe schimbul între cele două instituţii.
Este neîntemeiată critica în sensul că SRTv nu ar fi precizat regimul juridic al imobilului la întocmirea proiectului de hotărâre de guvern care a fost transmis Guvernului, fapt care ar fi determinat emiterea avizului de către Ministerul Justiţiei în sensul unor imobile aflate în domeniul privat, din moment ce, aşa cum se menţionează expres în nota de fundamentare a proiectului de H.G., emiterea acesteia era solicitată de SRTv. în temeiul Legii nr.213/1998 privind proprietatea publică a statului. Mai mult, în ipoteza în care SRTv. ar fi solicitat un aviz Ministerului Justiţiei cu privire la nişte imobile aflate în domeniul privat al statului, nu ar fi întocmit şi nu ar fi transmis Guvernului un proiect de HOTĂRÂRE DE GUVERN, hotărâre de guvern care nu este necesară, con- form prevederilor exprese ale Legii nr. 213/1998, decât în cazul în care se realizează un act de înstrăinare sau de trecere din domeniul public în domeniul privat şi invers a unui bun aflat în proprietatea publică şi respectiv în domeniul public al statului. Este evident aşadar că SRTv a considerat imobilul Casino de la Cluj ca fiind în proprietatea publică, atunci când a întocmit proiectul de hotărâre de guvern, necesar, după cum arătam, numai într-o asemenea situaţie, Ministerul Finantelor avizând favorabil acest proiect, în timp ce Ministerul Justiţiei a avut un punct de vedere contrar cu privire la acest imobil clar identificat.
Procedurile derulate de SRTv. pentru obţinerea unei hotărâri de guvern au durat din data de 12.06.2006 şi până în data de 28.11.2006 şi s-au derulat în etape succesive, fiind finalizate cu un aviz negativ al Ministerului Justiţiei cu privire la proiectul de hotărâre de guvern depus de SRTv. Astfel, prin avizul nr. 109358 din 27.11.2006, Ministerul Justiţiei a restituit SRTv. proiectul de hotărâre de guvern privind schimbul de imobile sus-menţionat, cu motivarea că, în urma analizei tuturor documentelor existente, SRTv: “deţine imobilul în discuţie cu titlu de proprietate.”
În concluzie, se precizează: “apreciem că intervenţia legiuitorului în ceea ce priveşte aprobarea schimbului de imobile care formează obiectul proiectului supus analizei nu este necesară”. Se observă asadar din conţinutul avizului dat că, Ministerul Justiţiei a identificat în mod clar imobilul Casino de la Cluj şi a cunoscut situaţia sa juridică, fundamentându-şi avizul inclusiv pe extrasul de carte funciară care stipulează că imobilul se afla în proprietatea SRTv.
Având în vedere că obţinerea unei hotărâri de guvern nu mai era deci posibilă în condiţiile în care Ministerul Justitiei, ca autoritatea executivă cea mai abilitată de a interpreta şi aplica legislaţia în domeniu, avizase negativ solicitarea SRTv. de emitere a unei hotărâri de guvern, dar şi pentru considerentele de urgenţă sus menţionate, Consiliul de Administraţie al SRTv a analizat situaţia şi a hotărât în şedinţa din data de 15.01.2007, realizarea schimbului între cele două instituţii, prin încheierea unui contract de schimb, fără hotărâre de guvern. Demersurile s-au finalizat prin încheierea acestui contract de schimb. Este nefondată şi critica în sensul că, Consiliul de Administraţie al SRTv nu ar fi avut competenţa legală pentru a aproba un astfel de schimb, aprobarea schimbului de imobile din speţă, realizându-se în baza art. 27 din Legea 41/1994, modificată, lit. n («aprobă competenţele structurilor organizatorice ale societăţii privind angajarea şi efectuarea de cheltuieli de orice natură, inclusiv investiţii, tranzacţii financiare şi comerciale, închirieri de bunuri mobile sau imobile, în condiţiile legii»), («aprobă propunerile de vânzări, schimbul fiind, după cum se arată în doctrina juridică, o dublă vânzare = n.n.- şi concesionări, potrivit legii») şi v).
În fine, precizăm că, la efectuarea schimbului de imobile, s-a ţinut seama şi de concluziile celui de-al treilea raport de expertiză efectuat în cauză din februarie 2007, contrar criticii formulate în acest sens, deoarece, deşi valorile contabile ale celor două imobile erau diferite, totuşi atât prin Hotărârea din 8 martie 2007 a Consiliului de Administraţie al SRTv, cât şi prin contractul de schimb s-a decis şi respectiv s-a prevăzut în mod expres, că schimbul se va realiza fără obligaţii de sultă, tocmai pentru că valorile celor două imobile relevate de acest raport de expertiză erau foarte apropiate.
În concluzie, schimbul de imobile menţionat s-a realizat cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare, astfel cum au fost interpretate prin avizul Ministerului Justiţiei sus citat, iar prejudiciul constând într-o pretinsă diferenţă de valoare între imobile, pentru care nu s-ar fi perceput o sultă nu există, având în vedere concluziile celei de-a treia expertize efectuate în cauză, concluzii care au stat la baza adoptării hotărârii Consiliului de Administraţie din 8 martie 2007, de realizare a schimbului fără obligaţie de sultă.”
Tudor Giurgiu a mai declarat, pentru Ziar de Cluj:
„Consider si azi ca a fost o tranzactie cu sens, atita timp cit si evaluarile celor 2 cladiri au fost apropiate, din cite imi aduc aminte. TVR nu putea face niciodata in centrul Parcului un studio teritorial, era imposibil asta dpdv logistic-tehnic si nici nu dispunea de fonduri pentru o astfel de eventuala operatiune. Nu a avut bani nici inaintea mandatului meu pentru asa ceva si ne-a fost clar ca nici pe viitor nu se putea imagina o astfel de investitie din resursele TVR. Bani din bugetul de stat nu se puteau aloca pentru o renovare/constructie de la zero.
In consecinta, am apreciat in solidar cu restul colegilor din C.A ca e inutil sa pastram o cladire nefolosita si care statea in paragina de ani de zile si facea mult mai mult sens, cu respectarea conditiilor legale, sa aprobam solicitarea Primariei de schimb imobile, pozitionarea scolii facind mult mai mult sens pentru o eventuala investitie si transformare in studio.
Ma bucur ca, peste citiva ani, decizia noastra a facut sens, macar in beneficiul clujenilor care au putut beneficia de o cladirea renovata si care a intrat incircuitul cultural al orasului.
Tin minte ca am facut personal o prospectie/vizita de documentare in scoala, alaturi de Dnul Couti (va poate da si dinsul mai multe detalii), in plus o echipa tehnica din TVR Buc s-a deplasat si concluziile au fost aceleasi – era un imobil cu potential pentru reamenajare si transformare intr-un studio teritorial mai adecvat pentru TVR fata de cladirea din Donath. Personal, imi imaginam ca TVR Cluj (la fel ca si celelalte studiouri teritoriale) trebuie sa renunte la productiile inutile de divertisment si alte emisiuni care nu intereseaza cetateanul si sa se transforme intr-un puternic furnizor de stiri/continut local si regional.”
„Curtea de Conturi raportează că, încă din 2006, Tudor Giurgiu și Emil Boc au făcut un schimb imobiliar între televiziune și Primărie «care a adus un prejudiciu bugetului de stat»”
Referitor la acest schimb imobiliar, într-un articol din luna martie a acestui an (Afacerile imobiliare de la TVR și sutele de milioane de euro care cer schimbarea), Cătălin Tolontan arăta faptul că „Curtea de Conturi raportează că, încă din 2006, Tudor Giurgiu și Emil Boc au făcut un schimb imobiliar între televiziune și Primărie «care a adus un prejudiciu bugetului de stat»:
„1,6 milioane de lei este suma pe care Curtea de Conturi o reproșează conducerii TVR drept ”prejudiciu la bugetul de stat”. Televiziunea a înstrăinat o clădire din Cluj, la schimb cu una oferită de primărie.
Curtea de Conturi susține că imobilul dat de TVR era din patrimoniul public al statului și avea o valoare de inventar de 2,8 milioane de lei. ”Tranzacția nu s-a efectuat conform normelor legale prin hotărâre de guvern, ci printr-un contract de schimb imobiliar, fără obligații de sultă, cu Consiliul Local Cluj-Napoca, primindu-se în schimb un imobil în valoare de 1,17 milioane de lei”, scrie în raport.
Diferența de 1,6 milioane de lei e socotită prejudiciu.
”Prin adresa înaintată entității controlate s-a dispus luarea măsurilor de intrare în legalitate”, scrie în raportul Curții. TVR a rămas, însă, pe poziții.”
2008
Bani pentru sediul televiziunii au fost, dar s-au pierdut
Dintr-un articol din Ziua de Cluj, publicat în anul 2008, aflăm că „Guvernul a alocat 6 milioane de euro la începutul acestui an Societăţii Naţionale de Televiziune (SRTV) pentru construcţia noului sediu al postului regional de televiziune TVR Cluj.
Suma va fi folosită pentru refacerea liceului primit de TVR Cluj la schimb cu imobilul Cazino din parcul Central, schimb perfectat de Primărie şi conducerea locală a postului TV. „E o veste bună pentru că ardelenii merită ca TVR Cluj să transmită dintr-un post modern” a comentat directorul TVR Cluj, Romeo Couţi”, conform Ziua de Cluj.
După Tudor Giurgiu, la conducerea SRTv a venit Alexandru Sassu. Cei 6 milioane de euro au fost alocați de la Guvern pentru faza de anteproiectare pentru ca clădirea fostei Școli nr. 6 să fie transformată în sediu de televiziune. Însă, pentru că documentația nu a fost depusă la timp, acești bani s-au pierdut, iar clădirea a rămas o ruină.
Clădirea Casino-ului a fost renovată, renunțându-se la ideea de a se construi aici un nou sediu pentru Filarmonică
Tot în anul 2008, Consiliul Local a renunțat la ideea construirii unui nou sediu pentru Filarmonică în locul clădirii Casino-ului, preferându-se renovarea acesteia. A existat opoziție și din partea societății civile, fiind inițiată și o petiție online „împotriva defrișării arborilor seculari din Parcul Central al Clujului”:
„Autoritatile locale clujene intentioneaza sa defriseze peste 70 de arbori din Parcul Central, dintre care unii seculari, pentru a facilita construirea unui mare sediu al Filarmonicii Transilvania. Cu tot respectul datorat acestei prestigioase institutii de cultura, suntem convinsi ca se poate gasi un alt amplasament pentru cladirea preconizata, care sa nu aiba ca afect secundar distrugerea unei parti din plamanul verde al orasului, aflat in continua micsorare dupa 1990.”
Clujeanul.gandul.info scria, în anul 2008:
„Ideea proiectului avansat de primarul Emil Boc, conform căreia ar trebui refăcut vechiul cazino chiar dacă Filarmonica nu poate fi construită în parc, pare să fie pe placul consilierilor locali.
Proiectul realizat de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a fost catalogat ca prea dăunător pentru Parcul Central, iar Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului a dat un aviz negativ. În cazul construirii Filarmonicii, partea din spate a actualei clădiri a casinoului ar fi fost defrişată în mare parte, pentru a putea fi construit un al doilea corp ce să adăpostească sala de concerte.
„Aş susţine un astfel de proiect, dar atâta timp cât nu se taie niciun copac. Partidul Naţional Liberal a fost împotriva proiectului Filarmonicii încă de la început, deoarece locul potrivit nu se află în parc şi trebuia găsită un alt spaţiu. Noi vom susţine toate proiectele bune aduse de primarul Emil Boc, dacă acestea sunt spre binele clujenilor”, a declarat Manuel Chira, consilier local din partea PNL.
„E o idee interesantă şi cu siguranţă aş susţine un astfel de proiect, pentru că ar fi foarte frumos”, a declarat Alexandru Cordoş (PSD). Şi consilierul local Csoma Botond (UDMR) este la fel de încântat de un astfel de proiect de refacere. „Filarmonica trebuie să se facă şi e un lucru foarte bun, dar nu în Parcul Central. Refacerea cazinoului e o idee bună şi prin renovare s-ar crea o conexiune cu trecutul, dar doar dacă parcul nu ar fi afectat. Trebuie să facem un proiect concret şi atunci vom afla mai multe”, a explicat el”, conform clujeanul.gandul.info.
2009
Proiectul elaborat de UTCN pentru construirea Filarmonicii în Parcul Central a fost blocat, însă promisiunile au continuat
Proiectul elaborat de UTCN pentru terenul din Parcul Central a fost blocat, iar primarul interimar Sorin Apostu afirma, în anul 2009, că „ municipalitatea a încheiat un act adiţional la contract, prin care universitatea se angajează să relocheze proiectul pe un alt amplasament”.
„Anul acesta vrem să organizăm licitaţia pentru construcţie, însă nu se ştie, acum, când. Pe buget, suntem angajaţi atât noi, dar şi Consiliul Judeţean, plus ministerul pe anumite cote pe care le vom discuta pe parcurs. Nici o clipă nu am zis că este un proiect care se va face într-un an. Este vorba despre un proiect multianual. Nu este adevărat că nici anul acesta nu se va face Filarmonica. Continuăm proiectul şi vrem să începem anul acesta construcţia, a menţionat Apostu.
El nu a putut preciza însă pe câţi ani se va întinde acest proiect sau care este termenul fixat de autorităţile locale pentru finalizarea Palatului Culturii, pe care îl au în plan.
Pe de altă parte, directorul Filarmonicii, Horia Tabacu, a solicitat reprezentanţilor municipalităţii ca în momentul în care UTCN va elabora noul proiect, să îi consulte şi pe reprezentanţii Filarmonicii.
La primul proiect nu a fost nimeni consultat şi clădirea proiectată nu are toate componentele pe care ar trebui să le aibă o sală unde se ţin concerte de anvergură. Vrem măcar să fim consultaţi când se face noul proiect, a solicitat directorul Filarmonicii.” (Ziua de Cluj, 6 februarie 2009)
2010 – 2016
Filarmonica a rămas, până în prezent, fără un sediu propriu
Au trecut anii, iar Filarmonica a rămas, și în prezent, fără un sediu propriu.
„In 21 octombrie 2010 s-a semnat Protocolul de colaborare intre OAR si Municipiul Cluj-Napoca (nr. 246284), prin care s-au stabilit conditiile cadru de desfasurare a concursului de solutii pentru Centrul Cultural Transilvania.
In urma acestui Protocol, Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca a aprobat, prin HCL nr. 434/2010 organizarea concursului de solutii. Prin HCL 468/2010 s-a stabilit ca premiul ce urmeaza a fi acordat in cadrul concursului va fi chiar semnarea contractului de servicii de proiectare a Centrului Cutural Transilvania (sala de concerte, sediului Filarmonicii si anexe)”, aflăm de pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca.
Centrul Cultural Transilvania (CCT) a fost prioritatea numarul zero a Primariei Cluj-Napoca in fiecare primavara electorala. Din 2010 pana in prezent, in afara de concursul de idei si adjudecarea proiectului, nu s-a mai intamplat nimic. In tot acest timp, pentru sala de spectacole de la UBB, in care Filarmonica de Stat Transilvania și-a susținut concertele, Consiliul Judetean Cluj a plătit lunar 30.000 de lei, iar pentru sustinerea salariilor angajatilor, 575.000 de lei, in medie, pe luna. In schimb, cu promisiunea realizarii CCT, Primaria Cluj-Napoca a luat in custodie terenul si imobilul de pe Bulevardul 21 Decembrie, dar lucrarile la CCT nu au demarat de mai bine de 4 ani.
Cladirea respectiva, lasata in paragina, este un adevarat pericol public, expertii avertizand ca exista riscul prabusirii zidului respectivului imobil. Singura masura luata de catre administratia Boc cu privire la posibilele accidente cauzate de caderile de bucati de tencuiala de pe cladire a fost imprejmuirea perimetrului si decopertarea fatadei imobilului.
Intarzierea construirii Centrului Cultural Transilvania pe Bulevardul 21 Decembrie este cauzata in mare parte de faptul ca proiectantul nu a finalizat schitele de mai bine de un an si jumatate. Reprezentantii Primariei spun ca proiectantul va avea de suportat penalitati si ca se asteapta deschiderea noilor linii de finantare europeana pentru a avea resursele pentru ridicarea centrului. Din nefericire, situatia de incertitudine treneaza de mai bine de 4 ani, iar zidul imobilului de la nr. 106 de pe Bulevardul 21 Decembrie se dezintegreaza cu fiecare zi care trece.
Alba-neagra promisiunilor electorale
Construirea Centrului Cultural Transilvania – cladire pentru Filarmonica din Cluj-Napoca – este pe lista de investitii a Primariei de cativa ani incoace. In conditiile in care proiectul a fost finalizat inca de la inceput de 2013 – deja de trei ani – constructia propriu-zisa a Filarmonicii nu a inceput. Parteneriatul public-privat propus de municipalitate nu da roade, in prezent reprezentantii primariei vehiculand ideea ca parkingul care ar urma sa fie construit sub CCT sa fie suportat din bugetul local. Niciun investitor nu se arata interesat sa construiasca parkingul subteran de patru etaje al Centrului, estimat la 15 milioane de euro.
In bugetul din acest an este prevazuta suma de doua milioane de lei pentru realizarea studiului de fezabilitate. Cum procedura de licitatie pentru executie este una anevoioasa, putand ajunge in cazul eventualelor contestatii pana la 9 luni pentru adjudecare, este putin probabil ca in acest an sa vedem demarate lucrarile, iar cladirea de la numarul 106, monument istoric, se darama bucata cu bucata peste trecatori, pana cand administratia clujeana va gasi solutii de conservare. In fostul mandat, Emil Boc nu a construit niciun parking in municipiul Cluj-Napoca, ceea ce ne face sa credem ca nici parkingul de pe 21 Decembrie nu va demara prea curand.
Așadar, din jocul de-a alba-neagra între instituțiile publice, clujenii s-au ales doar cu Casino-ul renovat. Sediul TVR Cluj este în paragină, un sediu pentru Filarmonică nu a fost construit, schimbul imobiliar dintre Consiliul Local și SRTv rămâne unul controversat, iar angajații TVR Cluj, în curtea sediului lor, prăjesc vinete.