- Ferenc Kalmár, co-președintele ungar al Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităților naționale, a declarat miercuri la Oradea că a cerut la negocierile cu Ministerul de Afaceri de la București ca România să acorde autonomie și drepturi colective pentru minoritatea maghiară, transmite agenția maghiară MTI.
- Potrivit acestuia, Daniela Gîtman, secretar de stat în MAE și co-președintele român al Comitetului de Specialitate, a refuzat cererea, anunțând că România respectă deja toate convenţiile europene obligatorii.
Cei doi oficiali români s-au întâlnit la București la 10 octombrie, iar la discuții oficialii au convenit să coopereze pe baza Tratatului de Înțelegere, Cooperare și Bună Vecinătate între România și Ungaria semnat la Timișoara în 16 septembrie 1996, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe.
Reamintim că România a respins constant cererile de autonomie și drepturile colective invocate de partea maghiară, considerate inacceptabile atât din punct de vedere al Constituției României, cât și din perspectiva legislației europene.
Ferenc Kalmár ”şi-a exprimat, de asemenea, opinia potrivit căreia nu trebuie renunţat la cererea de autonomie şi la drepturile colective. Problema trebuie să se afle pe ordinea de zi şi atunci când războiul dintre Rusia şi Ucraina se va încheia, iar părţile se vor aşeza la masa negocierilor”, arată agenția MTI.
În noiembrie 2021, un alt oficial de la Budapesta declara: „Autonomia este o solicitare legitimă a secuilor (…) Ceea ce solicităm pentru Ţinutul Secuiesc nu este un păcat împotriva lui Dumnezeu, ci o revendicare legitimă națională”.
Autonomia este o solicitare legitimă a secuilor, a declarat, duminică, cu prilejul Zilei Autonomiei Ţinutului Secuiesc, Árpád János Potápi, secretar de stat responsabil pentru politici naționale al Cancelariei Prim-ministrului ungar, la Tevel, comună în sudul Ungariei, unde a fost aprins un foc de veghe în semn de solidaritate cu secuii, transmitea MTI, citată de Rador. La evenimentul organizat de Administrația locală și Uniunea Națională a Secuilor Originari din Bucovina, Árpád János Potápi a adăugat totodată că speră că focurile de veghe aprinse nu au fost în zadar și că aspirația la autonomie va fi recunoscută de politica românească, de opinia publică și de politica europeană.
“Ceea ce solicităm pentru Ţinutul Secuiesc nu este un păcat împotriva lui Dumnezeu, ci o revendicare legitimă națională”, a declarat politicianul, adăugând că autonomie etnică există în mai multe țări din Europa, iar Ţinutul Secuiesc a fost o unitate administrativ teritorială independentă în România comunistă.
Secretarul de stat, care este și parlamentar Fidesz al acestei regiuni din Ungaria, a amintit că, în anul 2016, Consiliul Național Secuiesc (CNS) a decis să declare ultima duminică a lunii octombrie Ziua Autonomiei Ţinutului Secuiesc și a cerut așezărilor secuiești să aprindă focuri de veghe și torțe pe granițele Ţinutului Secuiesc.
Picătura chinezească: În martie 2021, Kelemen Hunor declara: „Autonomia este un cuvânt care îi enervează pe români (…) Deci trebuie să vedem unde am greșit noi folosind acest termen (…) Nimeni nu a retras semnătura de pe proiectul autonomiei.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, într-un interviu pentru G4Media.ro, că autonomia este ”un cuvânt care îi enervează pe români”, și că trebuie analizat unde a greșit minoritatea maghiară utilizând acest termen. Kelemen a mai spus că el preferă să discute despre subsidiariatate și despre o reformă a statului. Întrebat dacă documentul semnat de UDMR în 2018 împreună cu PPMT și PCM (partide radicale) mai este valabil și azi, Kelemen Hunor a declarat că ”nimeni nu a retras semnătura”, adăugând însă că ”nu poți face ceva împotriva majorității”. În documentul semnat acum trei ani, obținerea autonomiei este declarată obiectiv politic major al celor trei partide