După cum scriam în 30 iulie anul curent, resuscitarea proiectului Tarnița-Lăpuștești este doar o nouă țeapă dată banilor publici.
CITEȘTE:
ȚEAPA proiectului hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești din Cluj, ”dezgropat” de ministrul Energiei, Sebastian Burduja: ”Timpul lui a venit”. Timpul pentru o nouă țeapă. că hidrocentrala ”de pompaj” Tarniţa-Lăpuşte a pompat până acum milioane de euro în studii de fezabilitate
Sebastian Burduja (PNL), ministrul Energiei, susținea că ”a venit timpul” pentru realizarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, un proiect care are mai bine de 20 de ani. ”A venit timpul” pentru noi țepe pe bani publici în interesul acestor grupuri infracționale organizate numite impropriu partide politice. Pentru a înțelege mai bine despre ce este vorba, România a luat 800 milioane euro de la Uniunea Europeană pentru proiectări şi studii de fezabilitate prin programul Connecting Europe Facility (CEF)‚ granturi pentru transport pentru perioada 2014-2020, şi nu a construit niciun kilometru nou de cale ferată.
De atunci, presa liberală de chitanțier (doar ministrul cu resuscitarea e sponsor liberal), se extaziază de atunci și prezintă date triumfaliste despre mărețul proiect în valoare de 1 miliard de euro. Da, mai are puțin acest proiect și chiar reușește să fi pompat 1 miliard de euro în buzunarele care trebuie pe inutile studii de fezabilitate, sub ochii bovini ai procurorilor.
Cică (citez din jurnalismul de chitațier marca Facultatea de ”jurna” din Cluj-Napoca): ”Proiectul de 1 miliard de euro, cel al hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti din judeţul Cluj, considerat esenţial pentru sistemul energetic al ţării, stă pe loc de mai bine de 40 de ani, dar acest lucru s-ar putea schimba.”
S-ar putea schimba, care va să zică… Deocamdată, singurul lucru neschimbat ca modus operandi este valoarea exorbitantă a noului studiu de fezabilitate (care se va realiza cu copy-paste după celelalte studii de fezabilitate):
“Valorile estimate medii propuse ca buget pentru elaborarea studiului de fezabilitate variază într-un interval cuprins între 3,2 milioane Euro și 3,5 milioane Euro, fără a include TVA-ul. Această variație se datorează diferențelor în abordări, profunzimea analizelor și caracteristicile specifice ale fiecărei oferte”, arată SAPE, compania care a cerut oferte neangajante pentru elaborarea studiului de fezabilitate aferent proiectului hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești.
Hidro Tarniţa SA, prin care se tot ”realizează” hidrocentrala de mare putere de acumulare prin pompaj de la Tarniţa – Lăpuşteşti (la 30 km de Cluj Napoca), s-a înfiinţat în noiembrie 2013. De atunci acolo curg doar salarii şi studii de fezabilitate. Primul s-a făcut în anul… 1975!
În total, Tarniţa are cel puţin 5 studii de fezabilitate, studii de evaluare a impactului de mediu, consultanţă pentru găsirea investitorilor, dar de 30 de ani nu s-a pus nicio cărămidă la acest proiect. În schimb, ca o noutate, ar fi că s-a angajat o companie (pe ce bani nu știm) care să ceară ”oferte neangajante pentru elaborarea studiului de fezabilitate”…
Mizeria aceasta de ”proiect” înghite bani de peste 40 de ani.
Hidroelectrica a semnat, în februarie 2014, un contract de 44.000 de euro, pentru actualizarea studiului de fezabilitate, după ce, în 2008, mai făcuse un astfel de studiu, pentru care a plătit aproape 410.000 de euro. În plus, compania de stat a mai plătit unei firme de consultanţă 14,5 milioane de lei, în perioada 2010 – 2014, tot pentru proiectul Tarniţa.
Între timp, așa de tare s-a devalorizat euro față de el însuși și așa de scumpă a devenit manipularea unui xerox încât de la sute de mii de euro pentru un studiu de fezabilitate ajungem la câteva milioane – pentru același nimic.
De la ultimul studiu de fezabilitate au trecut cam cinci ani. Apoi statul a abandonat ideea că s-ar mai putea fura ceva acolo în 2020. Asta deşi, în 2018, după cum a relatat atunci Profit.ro, acționarul majoritar SAPE intenționa să majoreze capitalul Hidro Tarnița cu 5 milioane lei, operațiune care însă nu a mai fost realizată, nefiind aprobată de către Guvern.
“Ca să faci o hidrocentrală prin pompaj de 1.000 de MW, un mamut, nu se mai justifică din punct de vedere economic. Practic, s-ar fi justificat pe o echilibrare regională, dacă ar fi folosit eventual și Ungariei, poate și Serbiei. În momentul când în Ungaria se construiește o centrală nucleară, ei nu mai au nevoie de această echilibrare din partea noastră (…) Nu avem justificare economică pentru Tarnița. Și atunci pentru ce să o ținem așa cu 1.000 MW ca și proiect?”, declara în ianuarie 2020 ministrul Energiei, Virgil Popescu, precizând că proiectul va fi scos din Strategia energetică națională.
Dar Burduja nu citește ce scriu alții, sau, dacă citește, nu pricepe. Sau, dacă pricepe, îi spune partidul că suntem în an preelectoral și e nevoie de bani la partid și de umplerea cu rahat electoral de mestecat a polonicelor jurnaliștilor de chitanțier.