În ciuda faptului că peste 3.000 de clujeni au semnat o petiție prin care solicitau realizarea Parcului Est, Primăria Cluj-Napoca a decis, fără nici un fel de consultare prealabilă a cetățenilor, realizarea unui mega proiect: un Aqua Park cu diverse posibilități de distracție. După două ore de dezbateri, Boc & Co. au decis în ciuda opoziției cetățenilor: vom avea aquapark în Gheorgheni.
În contextul acestor decizii, în totală disonanță cu solicitările clujenilor, Profesorul Tibor Hartel (UBB), s-a pronunțat pe marginea acestui subiect, apreciind că Parcul Est reprezintă mai mult decât un petic de teren verde construibil. Mai mult chiar, Tibor Hartel consideră că „spațiile verzi din municipiul nostru trebuie sa fie dincolo de interesele politice și economice”.
Redăm mai jos textul integral:
„Ieri s-a decis, că locuitorii municipiului Cluj-Napoca merită mai mult un AquaPark decât un spațiu verde cu înalte valori naturale și socio-culturale („Parcul Est”). Mai jos argumentez de ce „Parcul Est” este mult mai mult decât un petic de teren verde construibil și reflectez asupra consecințelor acestei decizii care, din păcate, nu ține pas nici cu vremurile pe care le trăim (și le vom trăi) și nici cu valorile în formare în rândul populației clujene.
De ce este „Parcul Est” mai mult decât doar un petic de zonă verde?
Vegetația diversă și multitudinea habitatelor acvatice și terestre a „Parcului Est” reprezintă un suport ecologic pentru un număr mare de specii de plante și animale, foarte multe dintre ele fiind ocrotite de lege și/sau rare pe plan regional și național. Povestea protejării parcurilor urbane precum și a acestui „Parc” nu mai este demult doar despre protejarea speciilor și a habitatelor. În contextul schimbărilor climatice și sociale globale, când dependența societății urbane de natura din interiorul și împrejurimile orașelor este (și va fi) din ce în ce mai mai puternică, povestea este despre noi, oamenii.
Spațiile verzi funcționale ecologic oferă o gamă largă de servicii ecosistemice societății urbane, acestea neputând fi substituite (înlocuite) cu tehnologie. Pe lângă valorile estetice, culturale și valoarea dobandita in urma explorării și a cunoașterii naturii, se adaugă reglarea microclimei la nivel local și regional, îmbunătățirea calității mediului urban, precum și valoarea terapeutică a naturii: cercetări recente demonstrează corelația dintre cantitatea și calitatea spațiilor verzi și sănătătatea generala a populației urbane, diminuarea stresului și a agresivității în cadrul locuitorilor. La acestea se adaugă valorile de asigurare și de opțiune ale ecosistemelor urbane, pe care societatea le va descoperi treptat.
Capacitatea ecosistemelor de a oferi servicii societății umane este în strânsă legătură cu structura ecosistemelor și a proceselor ecosistemice date de interacțiunea dintre specii și mediului lor, redundanța și diversitatea specifică și funcțională. Ecologii „califică” natura și potențialul ei, pe baza acestor (și altor) parametri. Da, știu, sunt termeni ciudați, dar asta este: ecologia este o știință, așa cum și medicina este o știință. Pentru a ne însănătoși trebuie să avem încredere în medicii buni, și nu trebuie să ne sperie termenii științifici folosiți. Așa sunt și ecologii: pun diagnostic asupra ecosistemelor si propun intervenții pentru a maximaliza reziliența ecosistemelor și oferta serviciilor ecosistemice pentru societate. Trebuie să avem incredere în ecologi și experți în domeniul mediului așa cum trebuie să avem încredere în medici și la modul general, în experți.
„Parcul Est” a „bifat” foarte multe condiții ale unui ecosistem urban rezilient și cu potențial natural ridicat și experții în diferitele grupe taxonomice (plante, animale, habitate) au demonstrat asta. Ecologia complexă care se manifestă in arealul „Parcului Est” nu se poate înlocui cu nimic.
Capitalul natural bogat al „Parcului Est” se poate îmbunătăți, și societatea clujană – prezentă și din viitor – ar putea savura în mii de feluri beneficiile acestui parc-ecosistem.
Există și alt scenariu pentru Cluj.
Clujul ar putea scrie și implementa și un alt scenariu; un scenariu în care natura joacă un rol cheie în reziliența orașului față de schimbările climatice și crizele induse de acesta. Clujul are cele mai bune universități din țară. Are ONG-uri de excepție și poate cel mai important, o societate în care „cerința pentru natură” este în creștere. Aceste oportunități sunt cele prin intermediul cărora factorii de decizie pot construi un oras mai plăcut.
Cu această postare nu vorbesc împortiva factorilor de decizie și a intereselor politice și economice. Nu sunt absurd, savurez din plin beneficiile technologiei și a civilizației și îmi place foarte mult orașul în care trăiesc – exact pentru potențialul social anterior amintit. Totodată sunt ferm convins, că spațiile verzi din municipiul nostru trebuie sa fie dincolo de interesele politice și economice. Mai exact, aceste spații ar trebui să reprezinte „arene” ale consensului politic, economic și social pentru prezentul și viitorul societății noastre. Până la urmă, dincolo de apartenența politică (și etnică), toți avem nevoie de aer curat și de un mediu urban sănătos. În prezent spațiile verzi reprezintă bunuri pentru care se desfășoară o competiție acerbă care generează conflicte intra-generaționale. Îmi doresc ca aceste spații să fie arenele cooperării și a echității inter-generaționale si băiețelul meu, și copii noștri, să aibă șansa să descopere/re-descopere „sălbăticia” naturală urbană și să spună da, suntem mândri de părinții nostri pentru că s-au gândit la necesitățile noastre și în acest sens”.
Tibor Hartel
sursa info/foto: sosparculest/facebook
