In cursul zilei de azi a fost aprobat, in Consiliul Local, Proiectul de Candidatura a Municipiului Cluj-Napoca la titlul de Capitala Europeana Culturala. Motivul pentru care acest proiect a fost aprobat atat de tarziu, invocat in cadrul sedintei, tine de raspunsul intarziat al Ministerului Culturii in ceea ce privesc anumite nelamuriri.
„Noi am asteptat pana in ultimul moment niste precizari din partea Ministerului Culturii care nu au venit nici pana azi. Una dintre ele se refera la bugetul pe care Guvernul Romaniei prin Ministerul Culturii ar trebui sa il aloce pentru acest proiect”, a precizat, in cadrul sedintei, presedintele Asociatiei Cluj-Napoca 2021 – Capitala Culturala Europeana
Mai mult, pe langa aceste precizari care nu au venit de la Minister, orasele candidate s-au mai lovit si de nelamuriri in ceea ce priveste anumite chestiuni procedurale, forma de organizare a proiectului precum si rolul Ministerului Culturii in aceasta structura care va implementa proiectul. In aceste conditii, chiar daca proiectul si platforma erau deja pregatite de mai bine de o luna, s-a asteptat raspunul Ministerului Culturii care nu a mai venit. In plus, nici celelalte orase nu au primit vreo pozitie oficiala in acest sens, asa incat fiecare oras a trebuit sa se descurce dupa propriile puteri.
Cum va arata Clujul in perioada urmatoare, daca in septembrie va castiga concursul?
Potrivit reprezentantilor Asociatiei Cluj-Napoca 2021 – Capitala Culturala Europeana, proiectul propus de municipiul Cluj-Napoca are cele mai mari sanse de castig, fiind un proiect inovator, la care se lucreaza deja de 6 ani si care respecta in totalitate recomandarile Europei si ale Ministerului Culturii. Acesta e structurat pe trei linii directoare si anume: excelenta artistica, conectarea comunitatilor si economia creativa.
Desigur, proiectul de 300 de pagini e stufos si greoi, asa ca ne vom rezuma la a scoate in evidenta cele mai mari si mai interesante proiecte pe care le propune.
De departe cel mai interesant proiect este „Arta si fericire”, care isi propune sa evidentieze si sa dezvolte in Cluj terapia prin cultura prin implicarea spitalelor in activitati culturale. In momentul de fata exista deja o colaborare cu Spitalul de Recuperare in acest sens. O masura a proiectului include si un proiect interesant, acela prin care medicii de familie vor oferi pacientilor bilete la spectacole in functie de afectiunile pe care acestia le au.
Alte proiecte care se vor implementa in Cluj sunt Centrul european contemporan – „Future fabric”, care include seminarii si conferinte tinute de diferiti artisti pe teme culturale, precum si proiectul „Expand” care isi propune sa implice scolile in activitati culturale prin participarea elevilor la diferite evenimente de genul: „Scolile adopta un artist” etc.
O alta atractie a candidaturii depuse de Municipiul Cluj-Napoca e proiectul „Remake”, care isi propune sa aduca in Cluj diferite proiecte din vechile Capitale Europene care au avut un real succes in tarile de origine. Aceasta idee urmeaza sa fie implementata in colaborare cu autorii proiectelor respective. Mai mult, proiectul de candidatura mai pune accent si pe multiculturalitate, platforma creativitatii sociale si dezvoltarea relatiilor si implicarea in evenimente culturale a celor de la PataRat, precum si revigorarea Somesului prin regandirea rolului pe care il are in oras.
Tinta proiectului este nu una financiara, cat una strict culturala, asa incat, initiatorii proiectului isi propun ca, in anul 2021, la Cluj sa avem un numar de 1 milion de turisti. Desi pare un numar mare si un proiect pretentios, edilul Emil Boc pare optimist. De altfel, in cadrul sedintei de azi in care s-a adoptat Proiectul de candidatura in forma sa finala, acesta a declarat ca indiferent daca castigam sau nu, ideile prezentate trebuie puse in aplicare si duse mai departe.
Sursa foto: youtube