Unele persoane nevoiașe din Cluj-Napoca își fură singure pălăria sau mai precis hainele care ar trebui de fapt să ajungă tot la ele.
Proiectul Asociației Caritas prin care sunt ajutate, cu haine, persoanele nevoiașe are aceeași soartă în aproape toate orașele în care se desfășoară: oamenii donează haine de proastă calitate, cele care pot fi totuși folosite sunt furate de rromi înainte să ajungă la beneficiari, astfel că cel mult 2% din haine pot fi donate beneficiarilor. În Cluj-Napoca și Brașov, proiectul pare tras la indigo.
Puterea de cumpărare este mare în orașe precum Cluj-Napoca și Brașov, două dintre municipiile importante în care Asociația Caritas derulează proiectul caritabil prin care cetățenii pot dona haine în containere textile amplasate în stradă.
Este cunoscut faptul că oamenii cumpără haine cu nemiluita, noi sau second-hand, și le donează după ce nu le mai folosesc, dar deși au grijă de mediu și nu își mai aruncă garderoba veche la gunoi, cetățenii se preocupă mai puțin de beneficiarii containerelor. Donatorii merg pe principiul că cei săraci pot purta haine și de mâna a treia, a patra sau mai corect spus zdrențe. Potrivit reprezentanților Asociației Caritas, atât la Cluj-Napoca, cât și la Brașov, foarte puține haine trec de procesul sortării pentru a fi date mai departe. Peste 90% trebuie reciclate.
“Până să devenim noi românii oameni civilizați, va dura ani de zile. Maxim 2% din tot ceea ce se colectează, se poate folosi, calitativ vorbind. Primim de obicei mai mult în preajma sărbătorilor, dar nu procente semnificative, haine mai bune, poate 0,03% față de restul anului”, afirmă Diana Miculaș, coordonator al proiectului Caritas pe regiunea Cluj.
Poliția își face sau nu treaba?
Ideea, preluată din Occident, a prins rădăcini în orașe dezvoltate și civilizate precum Cluj-Napoca și Brașov, și de cinci ani se donează en-gros haine cu o mână și se fură cu cealaltă. Hainele sunt într-o stare atât de proastă de cele mai multe ori, încât nu pot fi donate și ajung să fie arse. De-a lungul timpului, ne-a întrecut puțin Brașovul pentru că acolo a crescut procentual calitatea hainelor donate, dar nu semnificativ.
La Cluj, Diana Miculaș se zbate să iasă lucrurile bine, dar nu poate face față singură din moment ce proiectul este înțeles greșit și de donatori și de beneficiari. Telefonul ei, afișat pe containerele din oraș, este apelat aproape non-stop. Cetățenii o sună și acuză că cei de la containere nu fac lucrurile cum trebuie. Oamenii uită că proiectul este deopotrivă al cetățenilor care donează, al celor care beneficiază, dar și al autorităților care ar trebui să prevină și să sancționeze furtul.
“Ce ține de noi, facem. Din punctul nostru de vedere ar trebui insistat puțin la organele competente, nu vreau să le numesc, dar consider că e un parteneriat la care lucrăm împreună”, punctează Diana Miculaș.
La final de săptămână, oamenii plătiți de Caritas care merg săptămânal și golesc containerele, găsesc zdrențe, în loc de haine bune de refolosit.
Ironia e că hoții sunt și destinatarii bunurilor donate
Poliția Locală mai prinde din când în când câte un hoț. Dar majoritatea sunt minori, culmea, copii săraci la care ar trebui de fapt să ajungă hainele. Diana Miculaș a explicat: “Cei care fură sunt și destinatarii acestor bunuri, numai că ei nu așteaptă să primească și se servesc. Ei trebuie să conștientizeze că sunt pentru ei. Trebuie să ceară și vor primi, nu să se autoservească. Noi nu vrem să facem rău nimănui. Ei trebuie un pic speriați. Atâta tot. Noi nu vrem să le facem rău, nici dosare penale, mai ales că sunt copii. Dar cineva ar trebui să răspundă de acești oameni și să vadă de ei mai în amănunt. Eu nu pot să-mi pun om lângă fiecare container să-l păzească”.
Coordonatorul proiectului se întreabă retoric: „Ce vom face? Vor fi necesare astfel de containere și în viitor. Lăsăm rromii să umble și să fure din toate? Sperăm ca în timp oamenii să se trezească. Dacă las un bun privat în spațiu public, nu înseamnă că oricine are dreptul să îl atingă”.
La Brașov, aceeași poveste: haine proaste și hoți
Brașovul este un alt oraș în care Asociația Caritas are containere albe pentru donare de haine. Brașovenii lasă multe haine în containere, la fel ca și clujenii, dar calitatea bunurilor donate este puțin mai mare la ei. Dar nu e o diferență semnificativă. Și în Brașov intervin în ecuație hoții de containere, dar acolo mai lasă uneori și haine bune în urmă.
Claudiu Nicușan, coordonator proiect în Brașov spune că “Brașovul e un oraș mare, puterea de cumpărare e mare și se reflectă și în calitatea hainelor, dar încă în România, comparativ cu Austria, Germania, și alte țări unde am experiență, calitatea este scăzută. Gradul de uzură e mare, peste 90% trebuie reciclate. Semnale din partea Poliției Locale sau a cetățenilor în ce privește furturile, nu-mi amintesc să fi primit. Sunt sigur însă că există peste tot. Noi am încercat să atenționăm Poliția Locală fiindcă cetățenii care se autoservesc comit infracțiuni. E ca și când s-ar servi din mașina ta care e cu geamul deschis. Containerele sunt proprietate privată”.