Sute de cereri de locuințe sociale sunt depuse anual la Primăria Cluj-Napoca, dar foarte puține persoane reușesc să prindă un apartament. În plus, anumite criterii impuse de autorități sunt discriminatorii pentru solicitanți. Un ONG care luptă pentru drepturile persoanelor defavorizate a câștigat un proces cu Primăria, dar nu s-a produs nicio schimbare. În disperare, Primăria vrea să cumpere apartamente cu destinația de locuințe sociale.
Conform datelor recensământului din 2011, în România erau puțin peste 8,7 milioane locuințe, din care doar 98.263 erau locuințe proprietate de stat. Stocul scăzut de locuințe sociale din România a fost semnalat ca fiind un aspect problematic și de către Comitetul pentru Drepturi Economice, Sociale și Culturale în ultimul raport periodic de monitorizare al implementării Pactului Internațional cu privire la Drepturi Economice, Sociale și Culturale.
Conform aceluiași recensământ, în județul Cluj există aproape 313.000 locuințe, din care doar 2.537 se aflau în proprietatea statului. În Cluj-Napoca, sunt aproape 130.000 locuințe, din care 98,1% în proprietate privată și 1,3% în proprietate de stat. În anul 2014, stocul de locuințe din fondul public al municipiului Cluj-Napoca era de 1544 unități, adică 1,5% din totalul locuințelor. Stocul a inclus 174 locuințe construite prin programul Agenției Naționale de Locuințe (ANL), 1.368 locuințe sociale și locuințe din fondul locativ de stat, ocupate în proporție de 100%, precum și 12 locuințe de necesitate.
Reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca recunosc că se distribuie mult prea puține locuințe sociale în raport cu solicitările și necesitățile.
„În ceea ce privește alocarea de locuințe sociale învederăm faptul că anual se acordă în medie 15 locuințe sociale în condițiile în care numărul de cereri este de 400 pe an”, se arată într-un document al Primăriei.
Ca alternativă la numărul redus de locuințe sociale la nivelul municipiului, a fost identificată măsura acordării de subvenții pentru chirie persoanelor/famillilor care se află în risc de marginalizare. În fapt, prin această măsură se acordă un sprijin financiar pentru plata chiriei persoanelor singure/familiilor rezidente pe raza municipiului Cluj-Napoca, marginalizate social sau aflate în risc de marginalizare și excluziune socială. O altă alternativă este achiziționarea de apartamente cu 1,2 sau 3 camere de la pesoane fizice sau juridice care să fie folosite ca locuințe sociale.
Pe lângă faptul că persoanelor nevoiașe le este extrem de greu să prindă o locuință socială, criteriile sunt discriminatorii. Unul dintre criteriile principale face referire la studii. Mai multe ONG-uri au semnalat că acesta este un criteriu discriminatoriu în condițiile în care persoanele care au nevoie de locuință socială fac parte, în general, din categorii sociale defavorizate. În ședințele de Consiliu Local, s-au prezentat de nenumărate ori cetățeni de la Pata Rât care aveau nevoie de o astfel de locuință, dar nu s-au încadrat din cauză că nu au studii.
Fundația Desire, care apără drepturile cetățenilor de etnie romă, a câștigat un proces cu Primăria Cluj-Napoca referitor la condițiile discriminatorii la atribuirea de locuințe sociale. Cu toate acestea, cererile continuă și în acest an să fie evaluate pe baza unui sistem de criterii despre care deja trei autorități au stabilit că sunt ilegale și discriminatorii: Tribunalul Cluj, Curtea de Apel Cluj și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Ziar de Cluj a scris despre numeroasele cazuri de evacuări din locuințe retrocedate foștilor proprietari, în urma cărora zeci de persoane au rămas pe drumuri. De asemenea, am semnalat și cazurile persoanelor care așteaptă degeaba și 10-15 ani pentru o locuință socială.
Citește și:
13 ani pe liste de așteptare ca să nu primești o locuință socială în Cluj-Napoca