În ultimii ani România s-a păstrat pe un loc “fruntaş”,în majoritatea clasamentelor realizate de organisme internaţionale, în ceea ce priveşte nivelul corupţiei din ţară. Şi nici nu avea cum să fie altfel, să fim corecţi, vedem sau auzim la tot pasul, de noi şi noi cazuri de corupţie în toate zonele socieţăţii.
Pentru a vedea cum au stat lucrurile în ultima lună, am parcurs statistica comunicatelor DNA despre acţiunile întreprinse de Direcţia Naţională Anticorupţie în luna februarie anul curent. Şi am observat că procurorii au prins în undiţă peşti de toate culorile politice şi de toate mărimile.
O să enumăr pe scurt câteva dintre speţele intrumentate de DNA în această perioadă: un angajat acuzat de introducerea unor droguri în penitenciar, un executor judecătoresc acuzat de o fraudă de 1,4 milioane de lei, o fraudă cu fonduri europene în valoare de 1 milion de euro, un ofiţer de penitenciar acuzat că a primit mită 5.000 de euro de la doi deţinuţi, un alt ofiţer de poliţie acuzat de compromiterea intereselor justiţiei, un deputat PNL şi şef de organizaţie judeţeană de partid, acuzat de trafic de influenţă, după ce ar fi pretins 500.000 de lei pentru numirea unui director general dorit de un om de afaceri la Apele Române şi un preşedinte de consiliu judeţean, de la PSD, trimis în judecată pentru abuz în serviciu şi şantaj asupra unui procuror.
Ei, asta da şpagă pentru numirea într-un post, ditamai purcoiul de 500.000 de lei, chiar dacă acel post este unul de director general la…aţi ghicit, Apele Române! Am mai auzit noi oare de scandaluri cu nepotisme şi “animale politice” la această instituţie în ultima perioadă? Vă daţi seama pe cât miza omul de afaceri respectiv că va scoate din viitoarele contracte oferite de noul director, dacă era dispus să dea 5 miliarde de lei vechi doar să-l vadă cocoţat în scaunul directorial!?
Să dăm câteva date statistice şi din bilanţul DNA pe anul trecut. Au fost 306 dosare trimise în judecată, adică o creștere cu 30% față de anul precedent. Au fost trimiși în judecată 10 demnitari (trei deputați, dintre care unul în două dosare), un senator, un secretar de stat, un consilier personal ministru, un consilier cancelaria președintelui Camerei Deputaților, un consilier Parlamentul României, un consilier minister, un prefect). Au fost mai multe hotărâri definitive în care instanțele de judecată au dispus soluții de condamnare în dosarele de mare corupție – 258 de cauze, adică o creștere cu 27%. În actele de trimitere în judecată s-a reținut un prejudiciu total de 165,3 milioane euro, comparativ cu 156,4 de milioane de euro în anul anterior.
Cum reuşim să rămânem în această cloacă a corupţiei? Cauzele sunt multe şi vechi. Dar câteva ies în evidenţă. Pentru că partidele politice şi cei care ne conduc nu fac lucruri simple precum: o selecţie riguroasă şi fără partizanat politic, pe criterii de competenţă şi integritate, a celor care ocupă funcţii în administraţia centrală şi locală, o cât mai mare transparenţă a achiziţiilor publice, acţiuni serioase şi sistematice de control intern în instituţiile statului; Pentru că fiecare partid care ajunge la putere are drept principal obiectiv căpătuirea nomenclaturii proprii, prin contracte, sinecuri, salarii, indemnizaţii, sporuri.
Şi pentru că am văzut şi în aceste exemple anterioare oameni ai legii care au călcat strâmb, să mai amintim şi recentul caz al celor 40 de studenţi ai facultăţii de Drept din Bucureşti prinşi că au copiat la examene. Deci viitori judecători, procurori şi avocaţi învaţă de tineri şcoala şmecheriei şi a fraudării! Vai de el sistem de selecţie! Au avut de unde învăţa, de la înaintaşi şi experţi în copy-paste la doctorate precum Victor Ponta sau şefi din Academia de Poliţie… E salutară totuşi decizia facultăţii de a propune exmatricularea acestora. Şi penibilă iniţiativa tineretului USR de a-i apăra.