Din oras

“Copiii sunt suflete, nu organe”. Un psiholog clujean vrea sa puna capat traumatizarii emotionale a copiilor in spitale

Peste 1.300 de persoane au semnat pana acum petitia “Stop traumatizarii emotionale a copiilor in spitale”, initiata de psihologul clujean Adela Moldovan. Practic se solicita ca parintele sa aiba dreptul de a fi prezent atunci cand anumite proceduri medicale i se efectueaza copilului lor. La final de luna semnaturile vor fi transmise Ordinului Asistentilor si Colegiului Medicilor pentru un punct de vedere vizavi de aceasta situatie.

“Practica multor medici si asistente din clinicile medicale din Romania este de a interzice prezenta parintelui in timpul realizarii asupra copiilor a unor proceduri medicale de rutina (ex. recoltarea de sange, montarea unei branule etc.) concomitent cu imobilizarea cu forta a copilului. Aceasta procedura are efecte potential traumatizante asupra copilului si asupra parintelui. (…) Respectam medicii si asistentii medicali, suntem intelegatori fata de presiunile la care sunt supusi si neajunsurile din sistemul medical care ii afecteaza, dar ii rugam sa ne considere copiii persoane, nu organe. Copiii au emotii si sunt constienti de ce li se intampla, nu ii traumatizati! Ne dorim copii care sa mearga cu drag la medic, care sa nu fie terorizati de halatul alb”, arata Adela Moldovan.

Petitia a fost initiata in urma cu trei zile si a strans deja peste 1.300 de sustinatori.

“Solicitam Colegiului Medicilor din Romania si Ordinului Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din Romania sa impuna membrilor sai respectarea Legii Drepturilor Pacientului care prevede la articolul 32 ca: „Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, al prietenilor, de suport spiritual, material şi de sfaturi pe tot parcursul ingrijirilor medicale. La solicitarea pacientului, în măsura posibilităţilor, mediul de îngrijire şi tratament va fi creat cat mai aproape de cel familial.” De asemenea solicitam interzicerea practicii scoaterii fortate a parintilor cooperanti si stabili emotional din camera de tratament unde copilul este ingrijit!”, se arata in document.

Psihologul clujean arata ca trauma este produsa de separarea de mama, nu de procedura medicala in sine.

“Emotia puternica de anxietate pe care copilul o resimte intr-un mediu strain, alaturi de persoane straine il impiedica sa rationeze. Explicatiile personalului medical, incercarile lor de a-l linisti se lovesc de un zid, pentru ca creierul, inundat de anxietatea puternica nu mai poate procesa stimuli verbali. Rezultatul? Un copil isteric, crizat, care se zbate si trebuie tinut cu forta chiar inainte de a i se face ceva. Acelasi copil, daca este tinut in brate sau de mana de catre persoana de atasament (mama, tata, bunica) este mai calm, desi ii este frica” arata ea.

Aceasta subliniaza ca rolul parintilor in camera unde se efectueaza procedura medicala nu este sa critice sau sa agaseze personalul medical, ci sa isi linisteasca micutii.

“De acord ca unii parinti sunt panicati, ca unii se pierd cu firea. Ca unii sunt speriati si devin agresivi si nesimtiti si in disperarea lor de a-si ajuta copilul agreseaza verbal personalul medical. De acord ca acesti parinti sa fie scosi afara. De acord ca un copil cu o mama anxioasa s-ar putea speria de panica de pe fata mamei inainte de a vedea acul. Dar poate acest copil ar dori sa aiba alaturi un alt adult din familie. Sau poate un copil se simte confortabil singur alaturi de personalul medical. Dar haideti sa nu impunem tuturor parintilor sa isi lase copiii singuri pentru ca unii nu se descurca si unii sunt agresivi. Haideti sa nu impunem unui copil care urla si se prinde cu dintii si degetele de bluza parintelui sa ramana singur pentru ca unii se descurca. Haideti sa nu riscam sa traumatizam unii copiii pentru ca altii au trecut prin asa ceva si nu s-au traumatizat. Haideti sa elaboram un protocol real, bazat pe dovezi stiintifice, haideti sa educam parintii asupra conduitei corecte cand sunt la medic cu copilul, astfel incat prezenta parintelui langa copil sa fie un beneficiu atata pentru copil, cat si pentru cadrele medicale”, a mai subliniat psihologul.

Motivele pentru care a semnat atat de multa lume intr-un timp atat de scurt sunt multiple.

“Este important fiu alaturi de copilul meu atunci cand are o consultatie medicala astfel incat el sa fie mai linistit si sa nu creada ca l-am abandonat intr-o camera cu necunoscuti”, si-a motivat semnatura Laura Petru din Bucuresti.

“Imi doresc sa nu treaca si alti copii si parinti si nici noi daca va fi cazul sa mai ajungem la UPU prin trauma creata in momentul in care am fost scosi din sala in care i s-a pus branula bebelusului de 8 luni care a fost mult mai speriat ca a ramas intre straini fara nici o persoana cunoscuta decat de faptul ca a fost intepat. Il auzeam cum urla din momentul in care am plecat si eu plangeam afara ca nu puteam sa il alin cu bratele si prezenta mea, cand totul putea sa fie mult mai linistitor daca pur si simplu il tineam in brate. Deasemenea comportamentul unor medici si asistente de la UPU si Pediatrie 1 Cluj lasa foarte mult de dorit, bineinteles exista si exceptii pozitive”, a scris si Alexandra Cernat din Cluj-Napoca.

Reprezentantii Spitalului de Copii atrag atentia ca exista anumite regulamente interne care nu permit ca unele proceduri sa se efectueze in prezenta apartinatorilor.

“Acestea sunt exagerari. Exista regulamente interne care prevad cum trebuie efectuata manopera. Tocmai pentru anularea socului emotional noi internam mamele impreuna cu copiii. Exista insa anumite proceduri care nu pot fi efectuate in prezenta apartinatorilor. De exemplu nu poti sa il intubezi alaturi de parinti, este o presiune in plus pentru cadrele medicale care trebuie sa efectueze procedura cu foarte multi spectatori. De asemenea, la sectiile de terapie intensiva exista un anumit regulament interior, dar la sectiile de pediatrie noi acceptam prezenta parintilor”, a aratat Cornel Aldea, managerul Spitalului Clinic de Urgenta pentru Copii.

“Este foarte bine ca s-a facut petitia pentru a pune capat abuzurilor de genul “Aici nu intri!”, dar cum faci diferenta intre un parinte rezonabil si unul nerezonabil? Unul care intelege ce ii explici si unul care spune medicului ca ii da in cap daca nu prinde vena din prima? Pe noi nu ne afecteaza, pentru ca noi le dam acces parintilor, le explicam care sunt riscurile, sunt si parinti care lesina cand vad sange. Pe de alta parte daca un copil aude frecvent ca “Te duc la doctor sa iti faca o injectie, daca esti rau”, are un anumit efect asupra lui. Sunt spitale in Transilvania, unde mamele nu au acces si sunt spitale in Statele Unite unde apartinatorii pot asista inclusiv la procedura de resuscitare de dupa geam. E foarte bine ca se strang semnaturi, acum sa vedem si ce spune ministerul. Pentru noi nu ar fi o problema sa ne conformam”, a subliniat si Calin Lazar, directorul medical al Spitalului de Copii Cluj.

Strangerea de semnaturi continua pana la finalul lunii. “Apoi, cu toate semnaturile vom solicita puncte de vedere oficiale Colegiului Medicilor si Ordinului Asistentilor pentru a ne spune daca exista un temei legal si o intemeiere stiintifica a unei practici uniformizate de interzicere a prezentei parintilor in timpul tratamentelor medicale”, mai arata Adela Moldovan.

Foto: Facebook

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *