Margarina a aparut in timpul celui de-al doilea razboi mondial, cand untul se gasea tot mai greu. Cercetatorii americani au avut atunci ideea sa ia diverse uleiuri vegetale, sa le incalzeasca la 150° C, si sa le adauge hidrogen in prezenta unor catalizatori de nichel, ca sa se intareasca. A fost obtinut un produs alb, asemanator cu untul ca si consistenta si cu… plasticul ca structura moleculara, adica margarina.
De atunci – timp de 50 de ani -, margarina s-a „imbogatit” cu coloranti, cu vitamine sintetice, mai nou cu aromatizanti artificiali, care o fac sa miroasa a lapte. Aceasta este mica poveste a margarinei – un amestec de grasimi asemanatoare cu cele din alimentele prajite mult timp, greu de transformat de catre organism in energie.
De la unt la margarina si invers
Acum 15-20 de ani, pentru a proteja sanatatea oamenilor, nutritionistii recomandau renuntarea la consumul de unt, care trebuia inlocuit la micul dejun cu margarina. Argumentele erau: untul este un produs animal ce contine grasimi saturate, in vreme ce margarina, produs vegetal, este scutita de acest inconvenient.
In ultimii ani unii cercetatori au inceput sa incrimineze margarina “imbogatita” cu substante nocive pentru solidificare, asa numitii acizi transgrasi care fac ca procentul de colesterol in sange sa creasca. Atunci cand aceste grasimi sunt metabolizate de catre organism, au „darul” sa incurce o multime de procese naturale. Ele sunt incorporate in membrane celulelor sistemului imunitar, impiedicand activitatea acestora. Aceasta inseamna sensibilitate mai mare la infectii, la intoxicatii, la cancer. Cercetari clinice facute multi ani la rand, arata ca nu exista mijloc mai eficient de paralizare a sistemului imunitar decat consumul de margarina sau de alimente prajite.
Patrunse in organism, pe langa faptul ca solicita excesiv ficatul pentru a fi metabolizate, grasimile din margarina iau locul anumitor substante naturale care au rolul de a curata peretii vaselor de sange, ceea ce inseamna sclerozarea acestora, cu rezultate nefaste pentru inima, creier, sistemul circulator per ansamblu. De asemeni, consumul frecvent si constant de margarina favorizeaza formarea de depozite de grasime pe talie si pe fese, precum si aparitia celulitei.
Nutritionistii spun ca margarina rastoarna orice regula a nutritiei. Structura naturala a uleiurilor este o structura „cis”, iar in cazul margarinei – prin hidrogenare – se transforma in structura „trans”, care este una sclerozanta. Aceste grasimi sunt foarte daunatoare, deoarece nu pot fi „arse” de catre organism. Ele se depoziteaza in tesuturi si acopera membrana celulelor sistemului imunitar, paralizandu-l.
Daca lipseste structura naturala „cis”, membranele noastre celulare capteaza aceste uleiuri cu structura „trans” si degenereaza. Astfel, nu se mai fac schimburile ionice la nivel celular, iar celula, in final, moare. Prin urmare, nu este bine sa consumam multa margarina, aspect de luat in calcul in special la copii, pentru ca acest aliment degenereaza si sclerozeaza toate tesuturile.
Din fericire, margarina are destui substituienti naturali, care nu numai ca o inlocuiesc cu succes, ci si ajuta la eliminarea efectelor sale nefaste. Untul romanesc este mai bun decat cel din import, deoarece este mult mai putin procesat si denaturat. De asemenea au fost puse pe piata si margarine “libere” de acizi grasi.
Pro si contra consumului
Consumul margarinei este avantajos pentru cei care vor sa slabeasca prin reducerea caloriilor. Datorita ingredientelor de baza care le diferentiaza, margarina are o valoare energetica de 500 kcal la 100 g, in timp ce untul are 750 kcal/100 g.
Se afirma ca numai margarinele furnizeaza corpului steroli anticolesterol, ceea ce nu e adevarat; acesti compusi se gasesc si in numeroase vegetale si in produsele derivate din ele. Uleiurile vegetale obisnuite (de floarea-soarelui, de masline etc.) contin cantitati mici. Boabele si fructele oleaginoase sunt relativ bogate in fitosteroli, anumite fructe (portocala, grepfrutul) si legume (varza, rosiile), de asemenea.
Cercetatorii au observat ca, in cazul copiilor hraniti cu margarina, apare un risc mai mare de a deveni astmatici, decat la cei hraniti cu unt, fenomen confirmat si la adulti. Margarinele pe baza de ulei de floarea soarelui sunt bogate in acid linoleic, aflat la originea formarii prosglandinelor implicate in reactia inflamatoare, un proces care provoaca formarea de anticorpi, imunoglobulinele E, declansatoare ale reactiilor alergice. Deci, margarinele bogate in acid linoleic sunt susceptibile de a favoriza astmul la copii. O masura de precautie sugerata de nutritionisti este de a alege margarina in functie de raportul dintre acidul mentionat si acidul alfalinolenic, raport care sa fie cuprins intre 1 si 4; ori la unele margarine acest raport depaseste… 220.
Multe margarine promit si o buna stare cardio-vasculara, datorita scaderii colesterolului; totusi unii nutritionisti afirma ca margarinele imbogatite in fitosteroli au un efect minor asupra colesterolului, in plus trebuind sa se consume in cantitati mari. Chiar si asa, nu s-a demonstrat nici un efect clinic legat de riscul unor boli cardiace. Numai ca substitut al untului, margarina poate micsora riscul cardiovascular, dar nu contribuie la scaderea colesterolului.
Recomandari
Grasimile pentru fragezirea aluatului nu sunt altceva decat ulei vegetal pur, hidrogenat – pe scurt, contin doar acizi grasi “trans”. Sunt utilizate in principal la coacere si prajeli. Folositi-le cu moderatie sau incercati sa le evitati cu totul. Cautati margarina in amestec cu iaurt. Este sanatoasa pentru inima. Sau consumati ulei de rapita la prajeli si unt sau ulei cu aroma neutra pentru preparatele la cuptor. Amestecurile de margarina si unt sunt obtinute din uleiuri hidrogenate si ar trebui evitate cat mai mult posibil.
Ce este indicat? Margarina fara acizi grasi “trans”. Cititi lista de ingrediente de pe ambalaj si evitati orice tip de margarina care contine uleiuri “hidrogenate”. Cautati si margarinele care reduc nivelul de colesterol. Acestea sunt produse destul de scumpe care contin fitosterine, substante chimice din plante ce blocheaza absorbtia de colesterol din intestine. Folositi-le pentru a inlocui alte grasimi din regimul dvs. alimentar si nu doar ca adaos la acestea.
Ce nu este recomandat? Acizii grasi saturati. Margarina ar trebui sa contina cam de doua ori mai multi acizi grasi polinesaturati pentru a-i contracara pe cei saturati. Daca acizii grasi polinesaturati nu figureaza pe ambalaj, alegeti o alta marca.
.ro
Foto: http://spanishsauce.wordpress.com/