Un raport al Consiliul Concurenței, dat publicităţii recent şi preluat de Hotnew.ro, demonstrează fapzul că există o alterare a condițiilor de concurență în sectorul gazelor naturale.
- „Industria gazelor naturale și a energiei electrice continuă să fie subiectul principal al dezbaterilor zilnice. Perturbările majore din aceste două sectoare sunt cauzate de factori externi, precum limitarea livrărilor către Europa de gaze din Rusia, incertitudinea privind războiul din Ucraina și creșterea prețului certificatelor de emisii de CO2.
- Efectul acestor factori, în sensul creșterii prețurilor atât pe piața gazelor naturale, cât și a energiei electrice, a fost accentuat și de scăderea ofertei interne: o producție mai scăzută atât de gaze naturale, cât și de energie electrică.”, se arată în raportul autorității.
Corelat cu acest raport, este oportumn să vedem şi o analiză privind creșterea prețului la gaz în din ultima perioadă (în zona Cluj) publicată pe pagina de Facebook a „Căși sociale ACUM!”, o iniţiativă politico-activistă ce urmăreşte să pună pe agenda autorităților locuirea socială în oraşul Cluj-Napoca.
„Cum se face profit excesiv din creșterea prețului la gaz? Din creșterea prețurilor pe care le plătesc consumatorii și din compensațiile primite de la stat, care tot din buzunarele noastre se plătesc.
Între prima jumătate a anului 2021 și prima jumătate a anului 2022, prețurile gazelor au crescut în 23 din cele 24 de state membre ale UE pentru care sunt disponibile date. Prețurile gazelor au crescut cel mai mult în Estonia (+154%), Lituania (+110%) și Bulgaria (+108%). A existat un singur stat membru în care prețurile gazelor naturale pentru consumatorii casnici au scăzut marginal în aceeași perioadă: Ungaria (-0,5%), unde prețurile sunt reglementate”, se arată în postarea de pe Facebook a acestora.
România este, de asemenea, printre statele unde prețul la gaze naturale a crescut cel mai mult, precum arată harta de mai jos: în prima jumătate a anului 2022, românii au plătit cu 94.53% mai mult decât în prima jumătate a anului 2021.
„Mai poți? Intrăm din plin în sezonul rece. Ne întrebăm, retoric, cum vom arăta când ieșim din această iarnă. Până anul trecut, unii vorbeau în România despre sărăcia energetică cu referire la <<grupuri vulnerabile>>.
Dar nu puneau problema în termeni structurali, de exemplu cum să facă statul român să reglementeze piața energetică și să nu liberalizeze prețurile la energie. Astfel încât, anul acesta a venit dezastrul bine planificat și a făcut ca marea majoritate a populației României să devină vulnerabilă.
Între timp, ei o duc bine. De exemplu:
– producătorul național de gaze Romgaz a realizat un profit de 1,73 miliarde de lei, în primul semestru al anului 2022; astfel, și-a mărit profitul cu 126%;
– compania energetică globală E.ON a anunțat în vară, că în primele 6 luni ale anului 2022 a făcut un profit de 3.47 bilioane în lire sterline
Gospodăriile sărăcesc, firmele mici și mijlocii vor intra în incapacitate de plată, statul se îndatorează – firmele din domeniul energetic fac profit.
Știre recentă, din 16 noiembrie 2022: Electrica SA, companie la care cel mai mare acționar este statul român, a încheiat primele nouă luni cu un profit net de 534 milioane lei, de șapte ori mai mare decât anul trecut, în ciuda faptului că a furnizat mai puțină energie. Compania a primit 2 miliarde lei de la stat, în contul plafonării și compensării aplicate în facturi”, notează clujenii de la „Căși sociale ACUM!”.
În acest sens, al profitului de care profită în primul rând „statul” român, acţionarul majoritar al acestor companii, CITEŞTE: CARITAS-ul energiei în România: 700 de jucători în piaţa energiei ”plimbă” prin bursă dublul energiei produse de România, umplându-și teșchereaua și curentându-i la buzunare pe români. Statul român doar mimează îngrijorarea
Tot legat de subiect, să vedem cum a evoluat prețul energiei în țările din jurul României, cum a evoluat la consumatorii casnici și non-casnici factura la energie.
- În fiecare an, Eurostat publică prețurile medii semestriale ale energiei electrice și gazului natural pentru consumatorii casnici și noncasnici în statele membre ale UE. Recent au fost publicate prețurile din semestrul 1 2022.
Ținând cont de consumul anual de energie electrică și gaz natural, prețurile sunt disponibile pe 7 și 6 nivele de consum pentru consumatorii noncasnici și respectiv 3 și 5 nivele de consum pentru consumatorii casnici. În cazul energiei electrice, consumul majoritar noncasnic (52%) este dat de consumatorii aparținând celor mai mici patru nivele de consum anual până la 20 mii MW, arată şi o analiză transmisă marți de economistul-șef al Alpha Bank, Ella Kallai.
Majoritatea consumului casnic (58%) este dată de gospodăriile din cele mai mici două nivele de consum până la 2,5 MWh pe an.
Conform Agenției Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, în semestrul 1 – 2022, consumatorii casnici și noncasnici au consumat 56,4 TWh gaz natural (din care 32,5% consum casnic) și 24,1 TWh energie electrică (din care 28,5% consum casnic). Deoarece consumul este clar înclinat către gaz și o parte semnificativă din energia electrică este produsă pe baza combustibililor fosili (38% din producția de energia electrică în primele 9 luni din 2022) tranziția verde va necesita investiții semnificative atât în rândul consumatorilor casnici, cât și noncasnici.
Nivelul prețurilor și schemele tarifare în vigoare au un rol însemnat în determinarea preferințelor consumatorilor în ceea ce privește tipul și cantitatea de energie consumată și de aceea pot stimula sau nu participarea voluntară la tranziția verde.
În semestrul 1 2022, pentru consumatorii noncasnici prețul mediu al energiei electrice a ajuns la 0,25 euro pe KWh după o creștere de 2,4 ori comparativ cu semestrul 1 2021. Pe nivele de consum, creșterea de preț a variat între 2,1 ori și 2,7 ori, cea mai mare creștere fiind înregistrată de consumatorii incluși în nivelele de consum cu cea mai mare pondere în consumul total de energie electrică, adică de consumatorii cu un consum anual de 2-20 mii MWh (15,8% din consumul total de energie electrică) și de consumatorii cu un consum anual de peste 150 MWh (19,5% din consumul total de energie electrică).
Totuși, prețul energiei electrice a rămas invers proporțional cu consumul în primul semestru din 2022. În timp ce consumatorii care aveau consumul anual cel mai mic (reprezentând 4% din consumul total de energie electrică) plăteau 0,32 euro pe KWh, consumatorii cu cel mai mare consum anual (reprezentând 19,5% din consumul total) plăteau 0,2 euro pe KWh (Fig. 1, b).
Prețul mediu al energiei electrice pentru consumatorii casnici a ajuns la 0,23 euro pe KWh în semestrul 1 2022, după o creștere de 1,5 ori față de același semestru din 2021
- Prețul a fost aproape același pentru toate nivelele de consum (Fig. 2, b). Analizând câteva țări din regiune, prețurile energiei electrice pentru consumatorii noncasnici din România sunt comparabile cu cele din Grecia, mai mari decât în Cehia, Ungaria și Polonia, potrivit analizei Alpha Bank.
În toate țările analizate, cu excepția Ungariei unde prețurile unitare sunt mai degrabă direct proporționale cu consumul, prețurile unitare sunt invers proporționale cu cantitatea de energie electrică consumată. Pentru consumatorii casnici prețurile unitare ale energiei electrice din România sunt comparabile cu prețurile din Grecia, mai ridicate decât prețurile din Ungaria și Polonia și mai reduse decât prețurile din Cehia. Doar Ungaria aplică un sistem tarifar uniform precum România. Cehia și Polonia au un sistem tarifar invers proporțional cu consumul, în timp ce în Grecia prețurile unitare sunt mai mari pentru consumatorii extremi (incluși în nivelul de consum anual cel mai mic și cel mai mare).
Prețul mediu unitar al gazului natural a ajuns la 0,09 euro pe KWh pentru consumatorii noncasnici în semestrul 1 2022, după o creștere în medie de 3,5 ori față de primul semestru din anul anterior. Creșterea de preț cea mai mică (2,8 ori) au avut-o consumatorii noncasnici cu un consum anual cuprins între 277 și 1100 mii MWh, iar creșterea de preț cea mai mare (5,9 ori) a fost pentru consumatorii noncasnici cu consumul anual cel mai ridicat. Astfel, gazul natural este mai scump pentru consumatorii noncasnici extremi (incluși în nivelul de consum cel mai mic și cel mai mare) al căror consum reprezintă 15,5% din consumul total de gaz natural.
În aceeași perioadă, pentru consumatorii casnici prețul unitar a crescut de 2,1 ori în medie, până la 0,06 euro pe KWh, creșterea de preț fiind de peste 2 ori la consumatorii extremi (incluși în nivelul de consum cel mai mic și cel mai mare) și de 1,9 ori la consumatorii incluși în nivelul de consum intermediar. Cel mai ridicat preț unitar este cel al consumatorilor încadrați în cel mai mic nivel de consum de sub 5,5 MWh pe an și care reprezintă 8,2% din consumul total de gaz natural (Fig. 4, a). În comparație cu regiunea, la consumatorii casnici prețul unitar al gazului natural din România este mai mic decât în Grecia și Cehia și mai ridicat decât în Ungaria și Polonia, iar schema tarifară este invers proporțională cu consumul, precum în Cehia, Grecia, Polonia.
„Căşi sociale ACUM!” se alătură mișcărilor care arată inegalitățile și nedreptățile sociale, inclusiv cele locative, precum și rasismul ca fenomen de clasă (cu precădere în Cluj-Napoca, oarşul de 5 stele). „Căşi sociale ACUM!” este printre organizatorii protestului împotriva prețurilor mari, care va avea loc joi, de la 18, în fața Prefecturii.