Vasile Radu H. a fost prins și condamnat de către autoritățile din Ungaria la închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți. Bărbatul a solicitat Curții de Apel Cluj să îi recunoască sentința emisă de Curtea de Apel Gyor, pentru a-și putea executa pedeapsa în România. De asemenea, printre beneficiile din legislația penală românească se numără și faptul că Hapca poate să ceară eliberare condiționată după ce ispășeste o treime din pedeapsă.
Bărbatul, domiciliat în Vișeul de Sus, Maramureș, încercase în mai multe rânduri să obțină transferul său în țară, invocând în instanță probelemele de sănătate ale soției. Însă, din cauza unor proceduri neîndeplinite, solicitările erau respinse ca indamisibile. Norocul său a venit ieri, 16 iunie, când Curtea de Apel Cluj i-a admis solicitarea.
„În baza art. 166 alin. 6 lit. a din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulteriore, admite solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi, pe cale de consecinţă: Dispune recunoaşterea şi executarea în România a pedepsei de 5 ani închisoare (1825 zile), aplicată persoanei condamnate H. V. – R. prin sentinţa penală nr. B.315/2017/304, pronunţată de către Tribunalul Gyor la data de 15 octombrie 2019, rămasă definitivă prin sentinţa penală nr. Bf.II.22/2020/52, pronunţată de către Curtea de Apel Gyor la data de 29 iulie 2020, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic ilegal de persoane, prev. de art. 353 alin. 1 pct. b alin. 2 pct. d, alin. 3 şi alin. 5 din Codul penal al Ungariei, având ca şi corespondent în legislaţia română în infracţiunea de trafic de migranţi, prev. de art. 263 alin. 1 şi 2 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. În baza art. 72 C.pen., deduce din pedeapsa recunoscută de 5 ani închisoare (1825 zile) 354 zile executate până la data emiterii certificatului, respectiv 06 ianuarie 2021. Dispune emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii în acest sens. Constată că potrivit art. 100 alin. 1 lit. a C.pen., persoana condamnată va putea fi liberată condiţionat după executarea a cel puţin două treimi din durata pedepsei”.
Conform procedurii, cei de la Parchetul CA Cluj au solicitat mandatul de arest preventiv pentru ca Vasile H. să fie adus în Țară.
În baza art. 143 alin. 4 şi 5 lit. b din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulteriore, admite solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi, pe cale de consecinţă: În temeiul dispoziţiilor art. 223 alin. 2 C.proc.pen., dispune arestarea preventivă a persoanei condamnate H. V. – R. pe o durată de 30 de zile începând cu data punerii în executare a mandatului. Dispune emiterea mandatului de arestare faţă de persoana condamnată H. V. – R., potrivit dispoziţiilor art. 230 C.proc.pen. Copie a minutei se comunică persoanei condamnate, organului de poliţie de la domiciliul sau reşedinţa persoanei condamnate, precum şi Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi Direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei. Î
Client al instanțelor clujene
În 2018, Vasile Hapca a fost trimis în judecată de către Parchetul Judecătoriei Cluj-Napoca pentru săvârşirea infracţiunii de „conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere, de catre o persoana careia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendata”, motiv pentru care a fost condamnat la achitarea unei amenzi penale și efectuarea de 30 de zile de muncă în folosul comunității.