Dupa decenii de glorie si prosperitate, satele miniere din judetul Cluj au cazut in uitare si saracie si multi localnici mai spera ca vor veni investitori care sa le dea de lucru. Minele si exploatarile miniere au ramas de izbeliste, romii au ras si au dus la fier vechi tot ce au putut. Mai mult, exista locuri care au devenit periculoase din cauza asta si nimeni nu are o solutie. Cei care le administreaza nu vad nici o cale de redresare, desi zacamintele nu s-au epuizat.
Exploatarea metalelor in minele Clujului s-a incheiat dupa 2005, intr-o perioada marcata de apusul mineritului in toata Transilvania. Zonele miniere din Baisoara si Iara sunt bogate mai ales in minereu de fier, dar si plumb, zinc si uraniu si chiar aur. Localnicii isi amintesc vremuri in care mii de oameni lucrau in minerit, venind atat din Cluj, cat si din judetele invecinate si mai ales din Moldova.
Inchiderea minelor de fier a avut la baza o scadere a pretului metalului in anii 90, fenomen care a dus la deschiderea de mine in Australia si Brazilia, cu o concentratie mult mai mare decat a celor de la noi, conform inginerului Ioan Bud, profesor la Facultatea de Resurse Minerale din cadrul Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN), Centrul Universitar Nord din Baia Mare, directorul departamentului de Resurse, Geodezie si Mediu.
„La minele din Brazilia, minereul avea cam 60% fier si 35% steril, pe cand la noi era invers. Pe de alta parte, in 2006, cand in Romania se inchideau mine in masa, pretul fierului, plumbului, cuprului si aurului pe piata internationala a explodat, a crescut de cateva ori si noi, ca berbecii, ne-am omorat toate exploatarile”, a detaliat inginerul.
Investitiile in minerit la nivel mondial au fost de 16 -18 miliarde de dolari in acea perioada, iar in 2011 au ajus la 86 miliarde de dolari anual, potrivit specialistului.
„La faptul ca o parte din minele noastre erau nerentabile s-a adaugat si jaful prea mare care s-a practicat in domeniu. Am inchis minele, s-a distrus industria de exploatare si prelucrare. Acum e o activitate imensa in toata lumea in acest domeniu si la noi nu se intampla nimic”, a adaugat Bud.
Numele comunei Baisoara vine chiar de la “baie”, numele dat de ortaci minei. Nu mai putin de 5 mine de fier au functionat pana dupa anul 2000.
“Le zicea Putul nr. 1, Putul nr.2, pana la 5. Aveau fiecare intre 300 si 500 de metri adancime. Unul dintre ele, cel cu numarul 5, continea minereu cu un complex de minerale, avea si plumb, uraniu si zinc si a fost inchis dupa Revolutie. Lumea ii zice pe aici Putul Orfan si e o problema aici, ca au venit ceva romi care scormoneau dupa tot felul si au spart placa de deasupra. Ne temem sa nu cada cineva acolo, are vreo 300 de metri adancime si pe acolo trec oameni si animale. Am facut sesizari la Consiliul Judetean, la Minvest Deva, firma care administreaza minele si chiar la minister, dar nu a raspuns nimeni”, a declarat Liviu Ghib, viceprimar al comunei Baisoara.
O vreme, Putul Orfan a tinut de Intreprinderea de Prospectiuni si Explorari Geologice (IPEG) Oradea si au fost niste incercari de a-l redeschide, s-au facut prospectiuni pentru ca minereul sa fie prelucrat la Baia Mare, insa era nevoie de dotari speciale si s-a renuntat.
“Cu totii ne amintim de Exploatarea Miniera Baisoara. Erau peste 1.500 de angajati, veneau din Cluj, Alba, din Campeni. Chiar si acum se traieste dupa minerit, ca de acolo isi primesc oamenii de la noi pensia. Acum nu mai e nimic, minele s-au infundat, locul unde era Exploatarea a fost ecologizat. Oamenii se puteau pensiona repede, dupa 20 de ani de munca si nu prea sunt cazuri de silicoza. A fost bine si multi ar vrea sa se deschida iar, ca minereu este, pana-i lumea!”, a mai spus Ghib.
La Baisoara exista si o mina de aur, de care viceprimarul isi aminteste ca a fost inchisa in urma cu 50 de ani, autoritatile de stat clasand-o ca “rezerva de stat”. Compania Rosia Montana Gold Corporation a detinut o licenta de explorare, insa a expirat de cativa ani.
Singura activitate notabila in zona este extragerea de produs rezidual minier din iazul de decantare de la Cacova, Baisoara, administrata de Minvest Deva. Nici un posibil investitor nu s-a anuntat in ultimii ani.
Tot Minvest Deva se ocupa si de mina de la Iara, odinioara faimoasa pentru zacamintele bogate de fier care se extrageau de aici.
“S-au facut ceva lucrari de inchidere, dar apoi comunitatea de romi din vecinatate a dus totul la fier vechi, din cladirile de la Exploatare a mai ramas foarte putin in picioare, desi cei de la Minvest Deva ne-au facut ceva oferta sa le preia gratuit”, a precizat Lucian Ursulean, viceprimar al comunei Iara.
Viceprimarul a lucrat si el in ultimii ani in domeniu si isi aminteste o vizita la Galati, unde li s-a spus ca minereul lor e mult mai bogat decat cel din Brazilia.
Un om de afaceri din China a vizitat zona in urma cu cativa ani, insa nu a fost entuziasmat de ce a gasit.
“Chinezul a crezut ca gaseste o exploatare miniera inchisa, nu o ruina. A spus ca daca mai era acolo macar masina de extractie ar fi investit”, a povestit viceprimarul.
In anii de glorie ai mineritului, la Iara veneau trei autobuze pe zi de la Cluj, de unde erau mai ales inginerii care lucrau aici. Muncitorii erau in marea lor majoritate din Moldova.
“Lucrau la noi peste 1.500 de oameni, s-au realizat multe in comuna la vremea aceea, aveam si cinematograf, se dadeau filme. Acum am amenajat sala de spectacole acolo. Din 6.000 de locuitori s-a ajuns la 3.700. Majoritatea au lucrat la mina si au pensie de acolo. Au plecat multi definitiv. Din cei care au ramas, tinerii mai fac naveta, mai lucreaza la Cluj, mai merg in strainatate, nu mai e ce a fost”, incheie Ursulean.
“La Cluj, avem zacaminte de fier, in zona Baisoara-Cacova si in prezent desfasuram proceduri de inchidere a minelor”, a explicat Victor Patrascoiu, reprezentant al Minvest Deva.
Compania a primit cateva solicitari de la posibili investitori din strainatate pentru minele din Cluj, insa ii interesa sa cumpere doar concentrat de fier, nu sa desfasoare activitati de extractie de minereu.
“Concentrat de fier nu mai exista de 10 ani. Acolo sunt mine, iar acum lumea e interesata de exploatare la suprafata. Anul asta nu am mai avut nici o solicitare”, a spus inginerul.
Despre pericolul de la Putul Orfan, reprezentantul Minvest spune ca nu este real si ca s-au luat masuri de protectie.
Tot in Cluj, la Fagetul Ierii, compania din Deva are un punct de extragere a nisipului cuartos care “Merge dupa cum se misca piata”, potrivit lui Patrascoiu.
In 2010, un numar mare de companii si corporatii au primit perimetre in concesiune pentru explorarea aurului din Vestul tarii.
In prezent, la Cluj sunt active cateva zeci de licente de exploatare, insa pentru substante ca sare gema, dacit, nisip caolinos, nisip silicios, namoluri terapeutice, andezit sau calcar ornamental.
Daca la Fagetul Ierii lucreaza la extractia nisipurilor cuartoase aproximativ 20 de oameni, Salina Ocna Dej are sute de angajati. Firma face parte din Societatea Natională a Sarii S.A., fiind organizata ca sucursala a acesteia. Extragerea sarii geme se face in prezent din Mina Transilvania, deschisa exploatarii in anul 1979. “La noi treaba merge bine, avem cam 450-500 de angajati, din care 80% sunt din Dej. Activitatea a rezistat pentru ca sarea se vinde bine, si in tara, si in strainatate”, a spus Costan Morar, primarul din Dej.
Site-ul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nu este functional, iar la sucursala clujeana nu a raspuns nimeni la telefon pe tot parcursul zilei. De asemenea, Mircea Eugen Pop, coordonatorul Compatimentului de Inspectie Teritoriala pentru Resurse Minerale Cluj nu a putut fi contactat.