In peisajul din Cluj si din Romania, toata lumea, activisti de toate culorile – de la ecologistii pacifisti pana la autonomistii maghiari, protesteaza. O spun oamenii simpli, societatea civila, dar si sociologii – pana in urma cu un an, doi, oamenii erau adormiti. Acum, insa, s-au trezit si orice tema se soldeaza cu un mars ori un protest.
Sambata e randul membrilor Noua Dreapta sa marsaluiasca pe strazile Clujului. Vor protesta impotriva gazelor de sist, a exploatarilor de la Rosia Montana si a tuturor partidelor politice din Romania.
“Vom marsa impotriva PDL, PSD, PNL, UNPR, PC si UDMR, desigur. Punem accent pe faptul ca nu exista, in prezent, o alternativa la actualul sistem”, explica liderul filialei clujene Noua Dreapta, Codrin Goia.
De cateva zile, voluntarii Noii Drepte au inceput sa imparta prin oras fluturasi care indeamna cetatenii sa se uneasca “Pentru Romania, impotriva clasei politice”, iar liderii organizatiei spera sa coopteze cat mai multi participanti.
“Speram sa vina cat mai multi. Vom lua cuvantul eu si si liderul national al Noii Drepte, Tudor Ionescu”, mai spune Goia.
Ultimul mars organizat de Noua Dreapta in Cluj-Napoca a fost in primavara anului trecut, intitulat Marsul Memorial Avram Iancu, la care au participat aproape 200 de oameni. Contextul de acum ar putea, insa, creste numarul participantilor, mai ales ca tema protestului e aproape comuna cu cea care a scos, in urma cu o luna, mii de oameni in centrul orasului. Sociologul Ioan Hosu sustine ca aceste proteste nu o sa aiba mult timp parte de un public numeros. Protestele care dureaza pe perioada nedefinita se dilueaza, spune el, nu-si pastreaza nici forta, nici coerenta.
“Cert este ca toate aceste manifestari de strada exerseaza simtul civic. Oamenii vor constientiza ca vor sa-si ceara dreptul si pot sa faca asta. Dar daca nu se institutionalizeaza cumva, iesirile acestea raman simple povesti de strada. Politicienii nu sunt impresionati de asta, nu-i vedem nici tristi, nici nu dau satisfactie protestatarilor. Nu am vazut nici schimbari de opinie in urma acestor marsuri”, spune sociologul Ioan Hosu.
Sunt lumi paralele: politicianul isi vede de agenda lui si protestatarul de vocea lui
Sociologul sustine ca toate aceste manifestari sunt inutile in momentul in care protestatarii nu au un program, un leadership: “Refuza sa aiba lideri, nu vor sa fie reprezentati – noi am venit, noi manifestam, atat”. Mai mult, Hosu declara ca se formeaza o noua religie , a protestului, in care nu trebuie decat “sa fim nemultumiti, sa hipsterim si sa fim impotriva a tot si a toate, de dragul Gigi contra, fara sa fii prea informat”.
“In foarte multe din manifestarile astea putem sesiza protestatarul nemultumit, dar care nu stie exact de ce, care cade usor prada dezinformarii, care devine radical usor : Nicio resursa sa nu fie exploatata sau sa fie exploatate toate. Trebuie sa facem certificate de protestatar, sa le dam spor la pensie, sa facem o profesie noua, cursuri in universitati, sa se mobilizeze prin retele sociale”, spune sociologul.
Protestul – noua jucarie preferata a manifestantilor
Conform lui Hosu, protestele de strada nu o sa se opreasca in curand. Oamenii si-au dat seama ca pot si vor sa iasa in strada si vor face asta in continuare, chiar daca actiunile lor nu au un rezultat concret, palpabil.
“Am gasit o noua jucarie; e o moda, un comportament non-rational de piata. Apare, nu stii de unde, are un varf si dispare. Sunt multe teme pe agenda publica care pot mobiliza indivizii in actiuni de protest. Ne asteptam la multe astfel de actiuni – agenda publica e una care suscita interes. Acest stat in strada trebuie sa fie insa al oamenilor care stiu despre ce e vorbesc, nu pozitionari radicale. Altfel, o sa ajungem usor la comportamente extreme”, atentioneaza acesta.
Faptul ca in fiecare saptamana avem altceva de protestat, ar trebui sa dea de gandit guvernantilor, incheie sociologul.