Deficitul balanţei comerciale a României a ajuns, în primele 11 luni din 2017, la 11,344 miliarde de euro, în creştere cu 2,569 miliarde de euro în comparaţie cu perioada similară din 2016, arată datele Institutului Naţional de Statistică.
În perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2017, exporturile au însumat 58,146 miliarde de euro, cu 9,5% peste nivelul din primele 11 luni ale anului precedent, în timp ce importurile au însumat 69,491 miliarde de euro, în creştere cu 12,3% faţă de intervalul de referinţă. În luna noiembrie 2017, exporturile au fost de 5,785 miliarde de euro, importurile de 6,908 miliarde de euro, rezultând astfel un deficit de 1,122 miliarde de euro. Faţă de luna aceeaşi lună din 2016, exporturile din noiembrie 2017 au crescut cu 8,9%, iar importurile cu 11,8%.
Statistica relevă, totodată, că valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în primele 11 luni din acest an s-a ridicat la 44,168 miliarde de euro la expedieri şi la 52,721 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 76% din total exporturi şi 75,9% din total importuri. De asemenea, valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri, în perioada ianuarie – noiembrie 2017, a fost de circa 13,978 miliarde de euro la exporturi (24% din total exporturi) şi de aproximativ 16,770 miliarde de euro (24,1% din total importuri).
Conform datelor oficiale, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (46,4% la export şi 37,3% la import) şi alte produse manufacturate (33,4% la export, respectiv 30,9% la import).
Pe cifre, la rece, dincolo de orgoliul fals, județul Cluj nu prea contează la export. Sunt alții în România care contează mult mai mult. De exemplu, după București, locul II îl ocupă cei din regiunea Vest. Clujul nu există în Top 10 exportatori:
Milioane euro (1 ian – 31 oct 2017)
Exporturi Importuri
București 8.835,3 18.506,6
Timiș 5.289,6 4.447,1
Argeș 5.018,4 3.828,1
Arad 2.889,1 2.621,3
Brașov 2.719,8 2.518,1
Sibiu 2.494,1 1.960,2
Alba 2.086,0 1.186,9
Ilfov 1.958,1 5.574,8
Prahova 1.892,5 2.737,9
Constanța 1.670,5 2.177,4
Cluj 1.250,2 1,623,2
Clujul produce pentru export de peste 300 milioane eur/trimestru, adică mai mult de 1,2 miliarde eur/an – dar această cifră este de vreo 4 ori mai mică decât a Timișului (care a depășit în 2017 Argeșul, performerul anului precedent) și de 2,5 ori mai mică decât a Aradului. Deh, acolo sunt Flextronics și Takata-Petri sau Valeo, iar aici doar Bosch, De`Longhi, Emerson și Fujikura.
Până și Alba exportă mai mult ca și Clujul – nu chiar dublu dar aproape. Bine, acolo este Holzindustrie Schweighofer cu „industria” lor de tocare a lemnului – industrie care cam funcționează la limita legii.
Clujul vrea să treacă drept viitorul Silicon Valley. Numai că în Romania se lucrează și se livrează la bandă soluții informatice. Suntem mai mult (cu rare excepții) o industrie de lohn al IT-ului. În marea majoritate, IT-iștii clujeni rezolvă probleme primite de la alții. Uneori primesc chiar și soluția, sau măcar direcția în care s-o caute, ei făcând implementarea.
Numai că, creșterea veniturilor în IT (așa cum e ea) vine cu costuri majore pentru clujeni: municipiul a devenit un oraș nerealist de scump, nu doar la capitolul locuire, ci și în zona consumului și serviciilor. Am schimbat epoca “Caritas” în care “întrajutorarea” a dus la o explozie a prețului serviciilor bazată pe niște venituri care ar putea să dispară în curând. Poate nu știați, dar în strategia de dezvoltare a municipiului, partea de IT este doar pe vorbe.
Și se vede din modul în care Cluj-Napoca este inteligent doar pe hârtie – toate soluțiile “integrate” funcționează șchiop: de la sincronizarea semafoarelor pe “unda verde”, până la sistemul de tiketing și de bike share-ing.
Așa că, a se scuti cu povesștile despre funcționarul virtual!