Un studiu recent a confirmat, daca mai era nevoie, unul din rezultatele neasteptate ale recensamantului: Clujul, orasul cu cele mai multe biserici si confesiuni se afla pe locul doi pe tara in ceea ce priveste numarul ateilor, dupa Bucuresti. E vorba de o pierdere a credintei, o crestere a coeficientului de inteligenta, spirit de fronda sau rebeliune? Oficiali ai diverselor culte din Cluj, precum si specialisti in sociologie si-au spus parerea despre acest fenomen pentru Ziar de Cluj.
Potrivit datelor publicate pe incont.ro, cei mai credinciosi romani sunt valcenii, unde 94,66% de oameni s-au declarat ortodocsi, iar la polul opus se afla Bucurestiul, care are peste 8.000 de atei declarati, reprezentand 0,46% din populatia totala a municipiului. Urmeaza Clujul, orasul care detine recordul la biserici si confesiuni conlocuitoare, dar si cu aproape 1.900 de atei, adica 0,27% din totalul locuitorilor.
Romania nu are o cultura a ateismului, crede preotul Bogdan Ivanov, purtatorul de cuvant al Mitropoliei Clujului, Maramuresului si Salajului.
“Recensamantul a scos la iveala un mare numar de atei, insa asta nu prezinta o ingrijorare pentru noi. Ramane intrebarea cati vad ca ateismul e o optiune, insa nu si o solutie si cati isi asuma asta cu adevarat sau o fac doar din spirit de fronda. Oricare dintre noi crede in ceva, chiar daca neaga. Prin asta isi confirma de fapt credinta”, explica Ivanov.
Mircea Martian, preot in cadrul Episopiei Romane Unite cu Roma, Greco-Catolica, de Cluj-Gherla crede ca principala cauza a cresterii numarului de atei la Cluj este diversitatea si spiritual liber al orasului.
“Vorbim de un oras cu un mediu cosmopolit, cu oferte diverse. In general, ateismul este o pervertire a unei dimensiuni spirituale: oamenii sunt atei in sensul ca isi construiesc un Dumnezeu al lor, il substituie pe Dumnezeu cu tot felul de credinte ciudate. Clujul e un oras cosmopolit in care bantuie oferta mortii, cu bautura, tigari, droguri, etnobotanice, acces facil la placere. E un oras mare si, in general, raul se raspandeste mai usor decat binele”, isi rezuma parintele greco-catolic viziunea.
Problemele cu care Clujul s-a confruntat in acesti an de criza ar putea fi o cauza a indepartarii oamenilor de credinta, crede Ioan Moga, reprezentant al confesiunii Martorii lui Iehova din oras.
“Probabil sunt dezamagiti de ceea ce se intampla, de situatia lor sau de societate. Am avut recent multe discutii din care reiese asta, ca multi oameni dau vina pe Dumnezeu pentru necazurile si neimplinirile lor, desi nu este asa. Nu cred ca ateismul are legatura cu mediul universitar. Stiinta nu e in contradictie cu Biblia si multi tineri se conving in anii de facultate ca exista ceva in care avem temei sa credem”, este de parere Moga.
Pentru preotul Adorjani Laszlo, parohul bisericii Reformate cu Doua Turnuri din Cluj-Napoca, plasarea orasului pe locul 2 in topul ateilor este un lucru firesc.
“Nu am fost surprins sa aflu asta, pentru ca, discutand direct cu mai multi tineri mi-am dat seama cati au o credinta adevarata si cati au doar niste idei despre asta. Poate e vorba de oameni care cred in felul lor in Dumnezeu, dar nu vor sa accepte o structura bisericeasca. A fi ateu adevarat e un fel de credinta si ii respect pe oamenii care au curajul de a spune ca, intr-adevar, nu cred. Si in Biblie e scris ca trebuie sa fii ori rece, ori cald, in niciun caz sa nu alegi calea de mijloc”, spune parintele Adorjani.
Pe de alta parte, rezultatul studiului ar putea fi un semn ca bisericile ar trebui sa isi schimbe felul in care isi promoveaza mesajul.
“Putem sa luam asta ca pe o provocare, sa ne schimbam atitudinea si modul de abordare. Noi ne-am impotmolit in metoda si nu suntem deschisi la schimbare. Problema asta a existat mereu in sanul bisericii: mesajul e acelasi, dar cum sa il transmiti? Am aflat de fenomenul ateismului in 90, cand am fost in Germania, acum a ajuns si la noi, dupa 20 de ani, nu e ceva nou. Parerea mea este ca ar trebui sa ne schimbam modul de a da mai departe Evanghelia, dar adaptat la modul actual de gandire, la cultura in care dorim sa convertim”, a mai spus preotul de la biserica reformata.
Sociologul Vasile Dancu a subliniat in acest context importanta spiritului cosmopolit al Clujului, dar si a numarului mare de locuitori cu studii superioare.
“Sunt factori care fac ca presiunea religiilor sa fie mai mica decat in cazul altor orase cu aceleasi caracteristici culturale”, subliniaza Dancu.
Totusi, diferentele intre realitate si cele declarate oficial se pot vedea si in cazul celor care spun ca sunt credinciosi practicanti, insa in viata reala abia daca dau pe la biserica.
“Cu siguranta, ateii au o conceptie filosofica intr-un oras foarte permisiv. Suntem orasul cu cele mai multe sedii de biserici si, probabil, aceasta toleranta interconfesionala se manifesta prielnic pentru cei care se declara atei”, conchide sociologul.