Oferta Clujului pentru turiștii care ajung în centru: o cafea la o terasă de fițe, o vizită la vreun muzeu și o sesiune de shopping la magazinele second-hand.
Imaginea pestriță a zonei ultracentrale cu imobile din care cad bucăți de tencuială și magazine la mâna a doua se va menține mulți ani de aici înainte. Dacă în primul caz, Primăria s-a pus cu biciul pe proprietari, în cazul magazinelor second-hand, doar falimentul le mai scoate din centru. Cum a ajuns Cluj-Napoca să fie împânzit de magazine second-hand în zona ultracentrală și de ce administrația publică locală nu le mai poate trimite spre periferie?
Un turist care ajunge pentru prima dată în centrul Clujului vede o zonă pestriță, urâțită de clădirile din care cad bucăți de tencuială, de spațiile comerciale goale și, de ce nu, de magazinele second-hand. Un oraș care ține la eticheta sa și dorește să aibă o zonă centrală cochetă, „împinge” magazinele de acest fel spre cartiere. Nu și Cluj-Napoca.
Primarul Emil Boc promitea în 2012 că scoate magazinele second-hand din centru pentru că identitatea Clujului nu este la mâna a doua. Au trecut cinci ani și nimeni nu i-a deranjat pe proprietarii afacerilor cu haine la mâna a doua, care merg ca pe roate.
Pe bulevardul Eroilor, pe strada Memorandumului, în Piața Mihai Viteazul, în Piața Cipariu, pe strada Regele Ferdinand, pe strada Horea este plin de magazine second-hand și outleturi. Tot centrul este împânzit cu magazine de haine sau decorațiuni pentru casă second-hand. Se pot cumpăra la mâna a doua haine, încălțăminte, lenjerie intimă, farfurii, cratițe, decorațiuni de interior, covoare, pături etc. De fapt, cam orice se poate cumpăra din second hand-uri.
Magazine la mâna a doua sunt peste tot în lume, de la metropole până la localități de câteva mii de locuitori, însă orașele care țin la imagine ascund mai bine acest gen de magazine, nu le afișează în buricul târgului. În Cluj-Napoca nu se ține cont de faptul că turiștii care vin în orașul de cinci stele dau cu ochii peste zeci de magazine second-hand. Pe nimeni nu interesează că second hand-urile și outlet-urile ar putea păta imaginea municipiului, care are pretenția de oraș de cinci stele. Parcă i-am invita pe vizitatori ca între o cafea la o terasă în Piața Muzeului și o vizită într-unul din puținele muzee deschise, să facă și un shopping într-un magazin second hand.
Boc a uitat de promisiunea de acum cinci ani
Despre mutarea magazinelor cu produse la mâna a doua se vorbește de cel puțin cinci ani. Înainte de aprobarea noului Plan Urbanistic General (PUG), primarul Emil Boc se arăta foarte hotărât să le facă vânt acestor magazine spre cartiere. Dar întotdeauna, de la vorbe la fapte este un drum lung. Noul PUG a fost aprobat, promisiunile au fost uitate și magazinele second-hand tronează în continuare în centrul orașului, deși primarul era de părere acum cinci ani că identitatea Clujului nu este second-hand.
„În viitorul plan urbanistic general în zona ultra centrală a Clujului ar trebui să fie interzise utilităţile de magazine second hand şi acestea să fie trimise spre zone diferite de cea centrală. Sper să am înţelegere în Consiliul Local, mă voi consulta cu toţi cei care vor avea putere de decizie, să putem în noul plan urbanistic general să excludem de pe Eroilor existenţa magazinelor second hand. Eu cred că un centru al oraşului tebuie să-şi respecte identitatea, iar identitatea Clujului nu cred că este second hand-ul. Şi cred că acest lucru ar trebui să-l implementăm şi să trimitem magazinele de acest fel în locaţii mai potrivite”, declara Emil Boc, în 2012, potrivit adevarul.ro.
Primăria nu le mai poate face nimic
Unul dintre consilierii locali care s-au opus menținerii magazinelor second hand în centru este Radu Moisin. În perioada când noul PUG era în lucru a încercat să își convingă colegii din Consiliul Local că afacerile de acest gen se fac în cartiere, nu în buricul târgului. Nu a fost luat în seamă, PUG-ul a fost votat, iar acum Primăria nu mai poate face nimic.
„Eu nu sunt de acord să avem magazine second-hand în centrul orașului. Alte orașe din Transilvania nu au asemenea magazine în centru. Am văzut mai demult, nu mai rețin data exactă, că singura soluție este Planul Urbanistic General, care ar fi putut să interzică asemenea activitate în centrul Clujului, dar viziunea celor care au făcut Planul Urbanistic General a fost alta. Doar o inițiativă legislativă a Parlamentului ar rezolva această chestiune printr-o modificare la Legea Urbanismului și Amenajării Teritoriului sau la Legea Monumentelor Istorice”, a punctat Radu Moisin.
Afacerile cu haine second-hand merg ca unse
Că nu vor dispărea de la sine magazinele second-hand o spune un detaliu simplu: faptul că patronii își permit să plătească niște chirii foarte mari în zona ultracentrală. De exemplu, pentru un spațiu comercial de 35 de metri pătrați, pe bulevardul Eroilor, chiria este de 899 euro/lună. Acesta este un preț minim, chiria solicitată de proprietari ajunge în medie la 2.000 euro/lună și poate să urce până la 5.000-6.000 euro. Or, ca să îți permiți o asemenea chirie, afacerea trebuie să meargă foarte bine.
„Proprietarii țin la preț, chiriile sunt mari, un business care să genereze un cash-flow de 5.000 de euro ca să își plătească chiria trebuie să fie o afacere bună. Un antreprenor (și mă pun în locul lui) nu merge într-o locație doar ca să îi plătească proprietarului chiria, mergi ca să faci bani, să îți poți plăti angajații și mi se pare normal să fie așa”, a declarat, pentru Cluj 100%, Cătălin Bonte, real estate broker în cadrul Welt Imobiliare.
Profitul uriaș al magazinelor second hand vine dintr-un mecanism simplu de funcționare: se cumpără haine la kilogram, iar apoi sunt vândute la prețuri mari la bucată.
„Magazinele second-hand au un profit uriaș datorită faptului că de exemplu în cazul hainelor se cumpără la kilogram și apoi se vând la bucată și așa își permit să plătească chiriile din centru pe care alte magazine nu și le-ar putea permite”, a precizat Radu Moisin.
Atâta timp cât afacerile cu produse la mâna a doua vor merge, centrul Clujul va rămâne o zonă de mâna a doua.